*Detalieri şi soluţii de aplicare a prevederilor normativului P-118/99


The Anara Tower (Atkins Design Studio)

The Anara Tower (Atkins Design Studio)

tarife proiectare: click here →
FEES: $$$
euro_banknotes

falldraw

►→HOME

►→ Table of Content “united architects – legislaţie”
►→ Table of Content LEGISLAŢIE
►→* Table of Content all Sites:

►→conţinut document:►→Manual privind exemplificari detalieri si solutii de aplicare a prevederilor norm. P-118/99-Siguranta la foc a constructiilor-indicativ mp 008

vezi *”Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor” Indicativ P118/99

fire

fire

►→vezi(see)film:►→incendiu (fire)

Acreditări:

arh. Viorel Mihalache: Numărul înregistrării în Tabloul Naţional al Arhitecţilor (TNA): 5260
arh. Daniela Şlincu (TNA): 3243
dr. arh. Dragoş Ciolacu (TNA): 127
arh. Dragoş Călugăreanu (TNA): 4249
arh. Dorin Curelaru (TNA): 216

► Acestea sunt link-uri la fişiere de prezentare în animaţie (filmare simulată) a unor construcţii:
Proiect tip 117
Proiect tip 112
Proiect tip 109
Proiect tip 88
Proiect tip 97
Proiect tip 87
Casă din panouri lemn, demontabilă
Biserica Mânăstirii Horaiţa, Neamţ
Bar la ţară cu locuinţă de serviciu

► Documentaţia completă (scrisă şi desenată, arhitectură, structură, instalaţii electrice, termice, sanitare) pentru oricare dintre modelele prezentate vă poate fi remisă la preţul de 1.500 RON pentru proiect de autorizare a construcţiei (doar arhitectura) sau 2.500 RON (arhitectură, structură, instalaţii) (PAC) şi 4.000 RON pentru proiectul tehnic (arhitectură, structură, instalaţii) (PTh, DDE). La aceste preţuri este inclusă adaptarea la teren şi mici modificări funcţie de necesităţile clientului.

►→Pentru proiecte de case de locuit executate după tema dumneavoastră sau după o temă propusă de noi preţul de proiectare este de 3.500 RON pentru proiectul de autorizare de construcţie (PAC) şi 6.500 RON pentru proiectul tehnic (PTh, DDE), indiferent de amplasamentul construcţiei;
Pentru stabilirea soluţiei, vom deschide o pagină pe site-ul nostru de propuneri proiectare (publică sau privată – deci vizibilă doar pentru dumneavoastră) cu schiţe, planuri şi o filmare virtuală a casei) actualizate până la ajungerea la un acord comun ca aceasta:

PROPUNERE PROIECTARE

► pentru detalii vezi: ►→tarife-proiectare

Aceste informaţii vă sunt oferite de United Architects, deţinătorul acestui site.
Oferim servicii de proiectare – arhitectură, structură, instalaţii – la orice nivel, cu profesionalism, promptitudine şi seriozitate.
Preţurile practicate sunt rezonabile iar modul nostru de proiectare, asistenţă de şantier şi asistenţă tehnică vă poate aduce economii. De asemenea vă putem ajuta la obţinerea avizelor, acordurilor şi autorizaţiilor necesare autorizaţiei de construire şi a acordului unic.

Adresele de contact:
arh.danmihalache @gmail.com; architects.co@gmail.com, la comentarii pe acest site interactiv sau tel. :

0770/694.945; 0748/371.353; (arh. dan mihalache)

0745/414.909 (arh. Daniela Şlincu: slincud@yahoo.com : arhitectură, urbanism, sistematizare)
– 0722/694.564 (dr. arh. dragoş ciolacu – urbanism, sistematizare)
– 0722/328.919 (arh. Dorin Curelaru)
0741/602.408 (ing. mihai călugăreanu)
– 0730/267.259 (ing. topo codru condurache)
– 0745/208.605 (ing. topo dan vasiliu)
– ing. cadastru dana frunza -ridicare topo, intabulare
0745278975; 0723280269
ing. cadastru elisei ioan, 0740199160-ridicare topo, intabulare
topografii@yahoo.com
– expertize tehnice, verificare proiecte: prof. dr. ing. liviu groll
– studiii geo: ing. alexandru vosniuc
– execuţie: ing. Mihai Zaharia: 0742/695.093; mihaizaharia123@gmail.com
– materiale de construcţie: Donausieger SRL (0742/852.021)
– asistenţa juridică: avocat constantin băcăuanu, tel. 0744/645.317
►→ Pentru mai multe detalii de contactare ►→ mergi la: ►→contact.

OFERIM COMISION DE PROIECTARE
funcţie de valoarea proiectului, indiferent de amplasament sau destinaţie

Găsiţi multe alte informaţii legate de proiectare şi execuţie în construcţii, legislaţie sau de interes general, precum şi proiecte ale noastre pe alte pagini şi sub-pagini ale acestui site, care este completat şi actualizat periodic sau pe alte site-uri ale noastre pe care le puteţi accesa la categoria “my sites
Colegilor arhitecţi şi ingineri care găsesc interesante informaţiile furnizate le dorim succes. Lăsaţi sugestii de completare sau contactaţi-ne pentru completarea listei ori trimiterea prin email a unor date suplimentare.
Vă mulţumim pentru interesul manifestat.
► Pentru legi, regulamente, ordine, normative de proiectare pe care nu le găsiţi pe acest site click aici: ► LEGISLAŢIE

MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR Şl LOCUINŢEI

MANUAL PRIVIND EXEMPLIFICĂRI,
DETALIERI Şl SOLUŢII DE APLICARE A
PREVEDERILOR NORMATIVULUI
P 11899
“SIGURANŢA LA FOC A
CONSTRUCŢIILOR”
INDICATIV: MP 0082000

Elaborat de:

INSTITUTUL DE PROIECTARE CERCETARE Şl TEHNICĂ DE
CALCUL ÎN CONSTRUCŢII IPCT S.A.

DIRECTOR GENERAL: Dr. ing. Dan Căpăţînă
DIRECTOR GENERAL ADJUNCT: Ing. Şerban Stănescu
RESPONSABIL LUCRARE Şl
COLABORATOR: Dr. arh. Ştefan Barthon
AUTOR: Dr. arh. loan Voiculescu
COLABORATORI: Ing. Elena Mihalache
Coordonat de:
DIRECŢIA DE PROGRAME DE CERCETARE Şl REGLEMENTĂRI
TEHNICE MLPAT
DIRECTOR: Ing, Octavian Mănoiu
RESPONSABIL TEMĂ: Arh. Doroteia Cocheci
MANUAL PRIVIND EXEMPLIFICĂRI, DETALIERI Şl
SOLUŢII DE APLICARE A PREVEDERILOR
NORMATIVULUI P 11899
“SIGURANŢA LA FOC A
CONSTRUCŢIILOR”
Indicativ MP 0082000
înlocuieşte: MANUAL
privind exemplificări, detalieri şi soluţii de aplicare a prevederilor normativului de Siguranţă la foc
P 118-99
Asigurarea condiţiilor corespunzătoare îndeplinirii cerinţei de calitate a construcţiilor.
“siguranţa la foc” constituie o amplă şi importantă activitate în care sunt implicate condiţiile specifice siguranţei la foc a construcţiilor, precum şi unele aspecte ale celorlalte cerinţe de calitate statuate de Legea nr. 10/1995.
Pentru îndeplinirea exigenţelor de siguranţă la foc a utilizatorilor este necesară abordarea sistemică a condiţiilor generale şi specifice de performanţă a fiecărei construcţii, având în vedere tipul acesteia, destinaţiile şi funcţiunile respective, precum şi modul de realizare, diferenţiat pentru clădiri civile (publice), de producţie şi/sau depozitare, precum şi cu funcţiuni mixte.
În toate situaţiile, siguranţa la foc a construcţiilor se asigură pornind de la analizarea ansamblului construcţiei şi continuând cu elementele componente (subansambluri) ale acesteia.
Printr-o bună coordonare şi conlucrare a măsurilor de protecţie prevăzute de diferitele specialităţi de proiectare se pot obţine rezultate satisfăcătoare. Numai analizarea unor măsuri de protecţie prevăzute independent de diferite specialităţi de proiectare nu poate conduce la
rezultate satisfăcătoare, însă, modul în care se asigură realizarea de detaliu a fiecărei măsuri de protecţie trebuie să constituie o preocupare importantă a specialiştilor în domeniu.
Elaborat de:
INSTITUTUL DE PROIECTARE,
CERCETARE Şl TEHNICĂ DE
CALCUL IN CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
Aprobat de:
MINISTRUL LUCRĂRILOR PUBLICE
Şl AMENAJĂRII TERITORIULUI
cu ordinul nr. 31/N/22.05.2000
În prezentul manual, se propune prezentarea unor modalităţi tipice de rezolvare a unor probleme specifice siguranţei la foc a construcţiilor, prin exemplificări care să poată fi utilizate în proiectarea şi execuţia lucrărilor de investiţii.
Lucrarea este utilă având în vedere sistemul exigenţialde redactare a prevederilor reglementărilor tehnice în construcţii, în care nu se impun soluţii ce trebuie utilizate ci condiţii tehnice specifice care trebuie îndeplinite, independent de materialul sau elementul utilizat şi
exprimate prin specificaţii de performanţă, criterii şi nivele de performanţă.
Pentru abordarea, aspectelor siguranţei la foc, toate construcţiile trebuie să aibă stabilit gradul de rezistenţă la foc şi riscul de incendiu, elemente care stau la baza analizei fiecărui caz.
Gradul de rezistenţă la foc al construcţiilor (sau după caz, a compartimentului de incendiu, atunci când construcţia este constituită din mai multe compartimente de incendiu), indiferent de destinaţia sau funcţiunea acestora, reprezintă capacitatea lor globală de a răspunde
la acţiunea unui incendiu standard.
Prin incendiu standard se înţelege desfăşurarea acţiunii termice conform curbei temperaturătimp standardizată şi recunoscută internaţional, iar încercările la foc se efectuează în aceste condiţii standardizate.
Totodată, încadrarea construcţiilor în grade de rezistenţă la foc stabilită în normativ, ca de altfel şi celelalte măsuri şi condiţii de protecţie prevăzute, se referă la construcţii având minimum
categoria “C” de importanţă, datorită caracterului de largă repetabilitate al acestora.
În cazul în care se proiectează o construcţie încadrată în categoria A sau B de importanţă, se va avea în vedere asigurarea unor condiţii de siguranţă la foc mai severe.
Ceea ce trebuie prevăzut suplimentar, se bazează pe analiza de caz, iar în baza exigenţelor utilizatorilor, beneficiarii şi proiectanţii stabilesc măsurile necesare pe proprie răspundere, prezentând justificarea tehnică a opţiunii respective.
RISC (CATEGORIE DE PERICOL) DE INCENDIU
Riscul de incendiu trebuie stabilit pentru orice spaţiu, încăpere sau grup de încăperi neseparate cu elemente de construcţie rezistente la foc pentru perioada de timp normată în reglementările tehnice, în vederea stabilirii şi adoptării măsurilor de siguranţă la foc corespunzătoare.
Constituit din probabilitatea izbucnirii incendiilor, riscul de incendiu este un parametru deosebit de important pentru siguranţa la foc, în funcţie de care se stabilesc performanţe şi nivele de performanţă pe care trebuie să le îndeplinească construcţia.
Estimarea riscului de incendiu înseamnă evidenţierea nivelului de agresiune în special termică la care poate fi supusă construcţia în caz de incendiu, deci stabilirea “agresorului” împotriva căruia trebuie luate măsuri de protecţie.
Factorii luaţi în considerare la stabilirea riscului de incendiu sunt constituiţi din elemente funcţional necesare activităţilor desfăşurate în construcţii şi din însăşi componenţa construcţiilor respective, respectiv a existenţei sub diferite forme a materialelor şi substanţelor combustibile, exprimate global prin densităţi ale sarcinii termice.
Densitatea sarcinii termice (constituită din potenţialul calorific total al unui spaţiu, încăpere, compartiment sau construcţie, raportată la aria pardoselii luată în considerare şi exprimată în J/m 2 ) cu toate că nu poate fi controlată în timp aspect recunoscut pe plan internaţional este
luată în considerare în toate reglementările tehnice.Constituind unul din elementele absolut necesare producerii incendiului, respectiv prezenţa materialelor şi substanţelor combustibile în construcţie (fixe şi mobile) şi exprimată prin densitatea sarcinii termice, pe baza ei se determină în
principal riscul de incendiu.
Noţiunea de risc de incendiu este utilizată în general la toate construcţiile. Având în vedere aplicarea în reglementările anterioare din ţara noastră a exprimării “categorie de pericol de incendiu” pentru activităţile specifice de producţie şl/sau depozitare, precum şi inexistenţa prevederii şi reglementării unor riscuri de incendiu la clădirile civile (publice), în normativ sunt stabilite „riscuri de incendiu” pentru clădiri cu destinaţii civile (publice) şi „categorii de pericol de
incendiu” pentru activităţi de producţie şi/sau depozitare şi care de fapt exprimă generic riscuri de incendiu.
Densitatea sarcinii termice se regăseşte în ambele situaţii şi se evaluează potrivit metodologiei standardizate.
La determinarea riscului de incendiu în construcţiile civile (publice), se au în vedere două aspecte principale, pe de o parte densitatea sarcinii termice, iar pe de altă parte destinaţia respectivă a spaţiului.
Acest mod de abordare a evaluării riscului de incendiu în clădiri civile (publice), sa adoptat având în vedere cele arătate în legătură cu controlul densităţii sarcinii termice, precum şi unele prevederi similare existente în reglementările europene şi internaţionale.
În clădirile civile (publice) riscurile de incendiu pot fi mari, mijlocii sau mici, diferenţiate în funcţie de densitatea sarcinii termice şi funcţiunea respectivă.
În ceea ce priveşte luarea în considerare a materialelor la determinarea densităţii sarcinii termice, se au în vedere:
CAZUL 1: In cazul materialelor combustibile din clasele C1 sau C2 de combustibilitate (greu combustibile) se ia în calcul puterea calorifică a respectivelor materiale considerate în clasa C4 de combustibilitate.
CAZUL 2: Pentru depozite separate (distincte) de materiale combustibile cu aria ³ 36 m 2 dispuse în construcţii cu alte destinaţii (înglobate), se detemină densitatea sarcinii termice pentru fiecare
depozit (D1, D2) în parte şi se iau măsurile normate specifice de siguranţă la foc (separare, evacuare fum, protecţie goluri etc.) şi funcţie de clasa de periculozitate a materialelor.(Fig.l)
NOTA:
Atunci când depozitele sunt compartimente antifoc, pentru restul construcţiei calculul densităţii sarcinii termice se efectuează fără luarea în considerare a depozitelor Dl şi D2.
RISC DE INCENDIU LA CLĂDIRI CIVILE(PUBLICE)
Sunt considerate cu risc mare de incendiu spaţiile în care densitatea sarcinii termice este peste 840 MJ/m 2 , precum şi cele pentru: arhive, biblioteci, multiplicări de documente(xerox, heliograf etc), parcaje autoturisme, spaţii comerciale şi altele similare.
Cu risc mijlociu de incendiu sunt considerate spaţiile în care densitatea sarcinii termice este cuprinsă între 420 MJ/m 2 şi 840 MJ/m 2 sau în care se utilizează focul deschis, cum sunt:
bucătăriile, oficiile cu preparări calde, centralele termice etc.
Cu risc mic de incendiu sunt considerate spaţiile, în care densitatea sarcinii termice este mai mică de 420 MJ/m 2 şi celelalte funcţiuni (destinaţii) care nu sunt menţionate la riscuri mari sau mijlocii.
Totodată, pentru încăperile şi spaţiile echipate cu instalaţii automate de stingere a incendiilor (sprinklere, drencere, apă pulverizată, gaze inerte, C02 etc), riscurile mari de incendiu determinate, pot fi considerate mijlocii, iar riscurile mijlocii pot fi considerate mici.
În ceea ce priveşte stabilirea riscului de incendiu pentru întregul compartiment de incendiu sau clădire civilă (publică), se are în vedere cel mai mare nivel de risc de incendiu existent care reprezintă minimum 30 % din volumul compartimentului sau al clădirii respective
şi care determină riscul de incendiu general.
Stabilirea riscului de incendiu pentru întregul compartiment de incendiu sau clădire (general) este obligatorie, întrucât se ia în considerare la asigurarea corespunzătoare a condiţiilor de siguranţă la foc ale ansamblului constituit, atât de specialităţile de construcţii, cât şi a celor de instalaţii.
CATEGORII DE PERICOL DE INCENDIU LA CONSTRUCŢII
DE PRODUCŢIE ŞI/SAU DEPOZITARE
La construcţiile de producţie şi/sau depozitare, riscurile de incendiu se exprimă prin „categorii de pericol de incendiu”, în funcţie de natura activităţilor desfăşurate, de caracteristicile de ardere ale materialelor şi substanţelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate şi de
densitatea sarcinii termice.
În conformitate cu prevederile normativului de siguranţă la foc, zonele, încăperile, compartimentele de incendiu şi construcţiile independente de producţie şi/sau depozitare se încadrează în categorii de pericol de incendiu determinate diferenţiat şi care pot fi cu risc de incendiu:
foarte mare (categoriile A şi B de pericol de incendiu), existând posibilităţi de incendiu şi explozie volumetrică;
mare
(categoria C de pericol de incendiu), atunci când sunt posibilităţi de incendiu (ardere), iar densitatea sarcinii termice este de peste 105 MJ/m 2 ;
mediu
(categoria D de pericol de incendiu), atunci când există foc deschis sub orice formă, în absenţa substanţelor combustibile;
mic
(categoria E de pericol de incendiu), atunci când există materiale sau substanţe incombustibile în stare rece, ori substanţe combustibile în stare de umiditate avansată (peste 80%).
La determinarea categoriilor de pericol de incendiu nu se iau în considerare unele dintre situaţiile şi condiţiile precizate în normativ.
Cea mai periculoasă categorie de pericol de incendiu necompartimentată, deci neseparată cu pereţi şi planşee rezistente la foc conform normativului, nu determină categoria de pericol de
incendiu pentru întreaga încăpere în care se află (după caz, compartiment de incendiu sau construcţie închisă), atunci când:
sunt cu pericol de explozie (categoria A sau B) dar
au un volum mai mic de 5 % din volumul încăperii sau al compartimentului respectiv în care sunt amplasate liber;
sunt din categoriile C şi D de pericol de incendiu şi au un volum mai mic de 10 % din volumul încăperii (compartimentului) în care se află, fără a depăşi însă aria de 400 m 2 .
Totodată, atunci când în spaţiul respectiv sunt mai multe categorii de pericol de incendiu necompartimentate, situate în puncte distincte ale încăperii sau compartimentului de incendiu respectiv, se iau în calcul sumele volumelor şi respectiv a ariilor fiecărei categorii de pericol, cu
excepţia celor din categoriile C şi D de pericol situate unele de altele la distanţa de 40,00 m şi mai mult (măsurată pe orizontală).
Categoria de pericol a unui compartiment de incendiu sau construcţie de producţie şi/sau depozitare, este determinată de cea mai periculoasă categorie de pericol de incendiu necompartimentată sau compartimentată pe care o cuprinde şi care reprezintă mai mult de 30 %
din volumul construit al acesteia.
La determinarea categoriilor A şi B de pericol de incendiu se au în vedere scăpările şi degajările de gaze, vapori sau praf combustibil, atât în timpul desfăşurării normale a activităţii, cât şi în cazuri accidentale de avarie a instalaţiilor de utilităţi aferente (electrice, termice,
hidro, ventilare etc), stabilite prin proiect.
Riscurile de incendiu se stabilesc şi precizează obligatoriu în documentaţiile tehnice, în funcţie de care se stabilesc şi măsurile de siguranţă la foc corespunzătoare.
*
Prin conceperea şi conformarea la foc a construcţiilor, în general, se urmăreşte asigurarea condiţiilor corespunzătoare necesare:
evacuării utilizatorilor;
limitării posibilităţilor de propagare a incendiilor;
intervenţiei în condiţii de siguranţă.
Construcţia şi distribuţia interioară a spaţiilor, trebuie să rezolve problemele funcţionale, estetice, confort etc. în primul rând, dar toate acestea astfel abordate şi soluţionate încât să asigure şi condiţiile necesare de siguranţă a utilizatorilor.
Aspectele privind siguranţa utilizatorilor (rezistenţă şi stabilitate, siguranţa în exploatare şi siguranţa la foc) cu toate că au elemente specifice care trebuie soluţionate distinct, totuşi prezintă interferări şi suprapuneri ale rezolvărilor, care în final conduc la îndeplinirea exigenţelor de siguranţă a utilizatorilor.
Mai mult, prin însăşi realizarea condiţiilor specifice de siguranţă la foc unele măsuri se suprapun sau completează, fără a putea fi evidenţiate diferenţe nete între acestea.
De exemplu, evacuarea utilizatorilor nu poate fi redusă strict la circulaţiile din interiorul clădirii, aceasta fiind dependentă de amplasare, asigurând posibilităţi de îndepărtare a utilizatorilor faţă de clădirea incendiată şi totodată de accesibilitate a forţelor de intervenţie din
exterior prin intrările perimetrale prevăzute şi posibilităţile de acces a autospecialelor de intervenţie.
În acelaşi mod se pot exemplifica şi cele referitoare la asigurarea intervenţiei în condiţii de siguranţă şi care presupun amplasare, asigurând posibilităţi de îndepărtare a utilizatorilor faţă
de clădirea incendiată şi totodată de accesibilitate a forţelor de intervenţie din exterior prin intrările perimetrale prevăzute şi posibilităţile de acces a autospecialelor de intervenţie.
În acelaşi mod se pot exemplifica şi cele referitoare la asigurarea intervenţiei în condiţii de siguranţă şi care presupun realizarea unor măsuri specifice, dar în aceiaşi timp accesul şi intervenţia în interior se realizează prin circulaţiile funcţionale (scări, uşi, coridoare etc.) care
constituie şi căi de evacuare a utilizatorilor.
Pe de altă parte, limitarea posibilităţilor de propagare a incendiilor înseamnă prevederea unor obstacole constructive şi de instalaţii (pereţi, planşee, perdele de apă etc.) în interiorul clădirii astfel încât incendiul să nu se propage uşor pe arii mari construite, dar şi limitarea
propagării focului la şi de la vecinătăţi, care poate fi asigurată prin obstacole similare celor din interior, ori prin distanţe de siguranţă.
Atunci când spaţiile cu riscuri mari de incendiu sunt dispuse în diferite locuri din construcţie fără a avea în vedere o dispunere sectorizată, se creează dezordine în volumul construit care generează măsuri de protecţie ample şi de cele mai multe ori ineficiente şi greu de
realizat (fig.2)
Sectorizarea construcţiilor pe verticală în porţiuni volumetrice determinate în funcţie de destinaţie, grad de rezistenţă la foc şi număr de niveluri, de fapt înseamnă compartimentare de incendiu.
Delimitarea compartimentelor de incendiu faţă de alte compartimente sau construcţii astfel încât propagarea focului să fie limitată, se realizează prin pereţi de compartimentare antifoc ori rezistenţi la foc, sau, după caz, prin amplasare la distanţe de siguranţă normate (fig.3
şi 4).
• Campingurile se amplasează la distanţe, de regulă, cel puţin 50 m faţă de vecinătăţi cu riscuri de incendiu, drumuri internaţionale şi naţionale, precum şi minimum 100 m faţă de linii curente CF. (fig5)
NOTA GENERALA
La desene sunt folosite notaţiile:
D.N. Drum naţional sau internaţional
PAF Perete antifoc
CI la Cn Compartiment de incendiu
D Distanţa normată între compartimente de incendiu
UAF Uşa antifoc
PRF Perete rezistent la foc
Ii învelitoare incombustibilă
Ic Învelitoare combustibilă rezistentă la foc (d c2)
I Lăţime rampă
COMPARTIMENT DE INCENDIU
CAZUL 1: Clădire (construcţie independentă) care constituie compartiment de incendiu şi este amplasată la distanţe normate faţă de alte construcţii.(fig. 6)
CAZUL 2: Clădire (construcţie) sau ansambluri de clădiri, compartimentate cu pereţi antifoc. (fig. 7 şi 8)

CAZUL 4: Perete antifoc care nu depăşeşte planul acoperişului cu învelitoare greu combustibilă (C1 C2)
(fig.9e).
CAZUL 5: Perete antifoc la hale/clădiri cu înălţimi diferite; recomandare (fig.9f).
CAZUL 6: compartimentarea construcţiilor de producţie sau depozitare (fig.10a şi b)
CAZUL 7 : în clădirile cu funcţiuni mixte, destinaţiile diferite se dispun distinct, separate corespunzător (fig.11).
CAZUL 9 : Funcţiuni diferite care au căi de evacuare comune (separate corespunzător) (fig.13).
ÎNCĂPERI TAMPON Şl TAMBURI DESCHIŞI
CAZUL 1: încăperi tampon de protecţie a golului din perete antifoc (fig,14)
CAZUL 2: încăperi tampon de protecţie a golului din perete rezistent la explozie (fig.15)
Categoria C (D,E) pericol de incendii, cladire civila
CAZUL 3: Încăperi tampon de protecţie a golului de acces în case de scări la clădiri înalte şi foarte înalte (fig.16), la nivelurile supraterane.
CAZUL 4: încăpere tampon la ghena de gunoi (fig.17).
CAZUL 5: Tambur deschis în perete antifoc (fig.18).
CAZUL 6: Separarea rampelor supraterane de cele subterane (fig.19).
IEŞIRE
CĂI DE EVACUARE
Circulaţiile comune funcţionale prin care se asigură şi evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu, sunt constituite din scări, coridoare, uşi etc.
Scările de evacuare a utilizatorilor din nivelurile supraterane sau subterane ale unei clădiri se pot clasifica după mai multe criterii, printre care:
1 După modul în care sunt dispuse în raport de clădire:
a) scări interioare, amplasate în cadrul volumului închis al clădirii;
b) scări exterioare, dispuse în afara clădirii, adiacente unei închideri perimetrale a clădirii sau la distanţă de aceasta (fig.20a).
2 După asigurarea luminării scărilor interioare, pot fi:
a) cu lumină naturală;
b) fără lumină naturală (iluminate artificial) fig.20b.
3 După forma în plan a rampelor, scările pot fi cu rampe drepte sau cu rampe curbe (elicoidale).
3.1. Scările cu rampe drepte se pot realiza cu una sau mai multe rampe (fig.20dc4).

3.2. Scările cu rampe încrucişate sunt constituite dintro
combinaţie între două scări cu rampe drepte (fiecare) şi care conduce la realizarea a două scări (două căi de evacuare distincte) fig.20d..
Figura 20d
3.3. Scările cu rampe elicoidale, cu una sau mai multe rampe pot fi curbe sau în spirale (fig.20e1).
Caracteristica acestor scări elicoidale, o constituie menţinerea formei în plan a treptelor,
în cadrul desfăşurării lor generale, deci convergenţa muchiilor treptelor întrun singur punct.
Din punctul de vedere al condiţiilor de evacuare, în calculul fluxurilor de evacuare se ia în considerare numai porţiunea de rampă în care lăţimea minimă a treptei este de 18 cm (respectiv 20 cm la săli aglomerate), iar lăţimea maximă de 40 cm.
Rezultă că indiferent de lăţimea rampei realizată din considerente arhitecturale, poate constitui cale de evacuare numai o parte din lungimea treptei şi anume cea care îndeplineşte condiţiile aminitite.
Scările spirală se consideră satisfăcătoare pentru un singur flux de evacuare cu linia pasului la 0,50m de vangul interior.
O formă deosebită de scară elicoidală combinată cu porţiuni de rampe drepte, o constituie scara balansată (fig;20e2).
Aceasta se deosebeşte de celelalte scări prin forma diferită în plan a treptelor.
Figura 20e1 SCĂRI CU TREPTE BALANSATE (un flux de evacuare)
În funcţie de înălţimea nivelurilor clădirii, rampele unei scări pot fi fără sau cu paliere intermediare.
Golurile de acces la scară se protejează, de regulă, cu uşi sau, după caz încăperi tampon la clădirile înalte şi foarte înalte. în afară de condiţiile normate pe care trebuie să le îndeplinească uşile respective, ele trebuie echipate şi cu dispozitive de autoînchidere. (fig.21)
Fac excepţie situaţiile admise în normativ.

Prin deschidere, uşile încăperilor nu trebuie să reducă lăţimea coridoarelor comune de evacuare a mai mult de 50 de persoane, (chiar daca lăţimea efectivă este mai mare decât lăţimea
normată)fig. 22.
Prin deschidere, uşile de acces în casele de scări nu trebuie să reducă lăţimea normată a podestelor (fig. 23 a şi b).
Evacurea persoanelor se consideră că se face ordonat, sub forma de fluxuri de evacuare.
Lăţimile libere normate pentru trecerea fluxurilor de evacuare (fig.24), sunt:
Lăţimile intermediare ale căilor de evacuare se consideră valabile pentru trecerea numărului inferior de persoane (fig.25).

În pereţii coridoarelor şi scărilor pentru evacuarea a mai mult de 50 persoane sunt admise nişe cu parapetul la mai mult de 1,20m deasupra pardoselii sau cu marginea superioară la
■maximum 0,90m de pardoseală (fig.26).
TIMPUL (LUNGIMEA) CĂII DE EVACUARE
CAZUL 1: De la uşa încăperii până la cea mai apropiată scară de evacuare la clădiri civile etajate, (măsurată în axa căii de evacuare) fig.27.
CAZUL 2: în încăperi (mod de măsurare) fig.28.
CLĂDIRI ÎNALTE
• Clădire înaltă construcţie civilă (publică) suprateratîă, la care pardoseala ultimului nivel folosibil este situată ia peste 28,00 m faţă de terenul (carosabilul adiacent) accesibil autovehiculelor (inclusiv a autoscărilor de intervenţie) de intervenţie ale pompierilor pe cel puţin
două laturi ale clădirii (fig. 29), dintre care pe o latură integral.
• Clădiri înalte sunt numai porţiunile SUPRATERANE.
• Atunci când ultimele niveluri sunt amenajări de tip duplex se ia în considerare cota (nivelul) accesului de la ultimul nivel.
• Nivelurile subterane nu se iau în considerare la stabilirea tipului de clădire înaltă, (fig.30).
• Clădirile amplasate la cote mai ridicate faţă de şosele, drumuri etc, nu sunt clădiri înalte, (fig.31).

• Clădirile dispuse adiacent străzilor în pantă, nu sunt considerate înalte atunci când au asigurate accese de intervenţie pe două laturi în porţiuni cu înălţimea (cota) ultimului planşeu utilizabil sub
28,00 m. (fig.32).
• Nu sunt considerate clădiri înalte, clădirile civile (publice) la care deasupra nivelului limită (28,00 m) se află un singur nivel ce ocupă maximum 50% din aria construită a clădirii şi cuprinde spaţii
tehnice. (fig.33)
• Nu sunt considerate clădiri înalte blocurile de locuinţe colective care au maximum P+11 niveluri supraterane (fiind admis deasupra nivelului limită, un singur nivel care ocupă max.50% din arie şi este destinat spaţiilor tehnice, spălătorii, călcătorii), (fig. 34)
. Clădire foarte înaltă construcţie civilă (publică) la care pardoseala ultimului nivel folosibil este situată la înălţimea de 45,00 m sau mai mult (fig.35), măsurată conform precizărilor de la clădiri înalte.
• În clădirile înalte sau foarte înalte este obligatorie asigurarea a cel puţin două căi de evacuare distincte şi independente (fig.36 a c)
• În clădiri înalte şi foarte înalte este obligatorie asigurarea a cel puţin două căi de evacuare, distincte şi independente, astfel amplasate încât să asigure distribuţia lor judicioasă şi posibilitatea ca persoanele să recunoască cu uşurinţă traseul spre exterior.

. Golurile de acces la scările de evacuare se protejează obligatoriu cu încăperi tampon, la clădirile înalte şi foarte înalte (fig. 37 a şi b).
• Ascensoarele din clădiri înalte şi foarte înalte vor avea puţuri proprii, separate cu pereţi din clasa CO şi rezistenţi la foc minimum 2 ore, în care sunt admise numai goluri de acces (de palier), din
nivelurile construcţiei. Întrun singur puţ sunt admise maximum trei cabine de ascensor (fig.38).
Golurile de acces la ascensoare din nivelurile supraterane se protejează cu uşi rezistente la foc de 60 minute la clădirile înalte şi 120 minute la clădirile foarte înalte, echipate cu dispozitive de autoînchidere şi montate pe pereţii puţului.
• Între circulaţiile comune orizontale şi uşile de acces la ascensoare din nivelurile supraterane, se recomandă realizarea unor paliere de separare (fig.39). (Prin însumare să asigure minim 60 minute în clădiri înalte şi minim 120 minute în clădiri foarte înalte la nivelurile supraterane )
La nivelurile superioare, dacă nu se prevede palier (tampon) de separare şi la ascensor se asigură accesul direct din circulaţia comună orizontală (coridor), uşa de palier a ascensorului trebuie să fie rezistentă la foc min.60 minute în clădiri înalte şi min.120 minute în clădiri foarte înalte (fig.40).
La clădiri înalte şi foarte înalte” atunci când ascensoarele debuşează în subsolurile (nivelurile subterane) ale clădirii, golurile de comunicare cu nivelurile subterane se protejează obligatoriu cu încăperi tampon prevăzute cu uşi rezistente la foc minimum 90 de minute fiecare
(fig.41)
TIMPI /LUNGIMI DE EVACUARE
La săli aglomerate
• Sălile aglomerate trebuie să aibă minimum două căi de evacuare distincte şi independente
(fig.42).
• Timpii de evacuare (lungimile căilor de evacuare) la săli aglomerate trebuie să respecte condiţiile normate, în funcţie de categoria sălii aglomerate (S1, S2) şi gradul de rezistenţă la foc al construcţiei (fig.43)

La clădiri de producţie
• În clădiri de producţie şi/sau depozitare, timpii (lungimile) de evacuare vor respecta valorile normate în funcţie de gradul de rezistenţă la foc al construcţiei şi categoriile de pericol de incendiu.
• Construcţie etajată, gradul II de rezistenţă la foc cu evacuare întro
singură direcţie. (fig.44a)
• Construcţie etajată, gradul II de rezistenţă la foc cu evacuare în două direcţii (fig.44b).
EVACUAREA FUMULUI (DESFUMARE)
Asigurarea evacuării fumului (desfumarea) contribuie la realizarea condiţiilor de evacuare a utilizatorilor şi de intervenţie, precum şi la limitarea propagării incendiului în spaţiul închis respectiv.
Ţinând seama de modul în care migrează fumul şi gazele fierbinţi, prin desfumare se urmăreşte menţinerea unei vizibilităţi suficiente, diminuarea concentraţiei de gaze toxice, evacuarea căldurii produse în caz de incendiu, şi mărirea timpului de flashover realizând “controlul fumului”.
În principiu, prin desfumare se realizează extragerea unei părţi din fumul produs, compensată prin introducere de aer, menţinând planul de separare a fumului acumulat sub plafon (axa neutră) faţă de zona inferioară, la o înălţime convenabilă faţă de cota pardoselii, pe
timpul normat.

Evacuarea fumului (desfumarea) se poate realiza prin tiraj naturalorganizat sau mecanic, sau prin combinarea celor două sisteme, astfel încât să se asigure circulaţia dirijată a aerului şi evacuarea fumului în exterior (fig.50)

• În spaţiile închise, cu aria construită mai mare de 10.400 m 2 şi fără pereţi interiori despărţitori, pentru limitarea propagării incendiilor se realizează sisteme de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi, constituite din dispozitive de evacuare şi ecrane verticale C0 (CA1) dispuse sub plafon
(fig.51).
• Evacuarea fumului din casele de scări închise, fără ferestre se asigură cu dispozitiv de evacuare (cu aria de cel puţin 5% din suprafaţa orizontală a scării, dar minimum de 1 m 2 ), amplasat la partea superioară (fig.52).
• Evacuarea fumului naturalorganizată, din subsolurile clădirilor etajate se realizează independent, pentru fiecare nivel, prin goluri directe în exterior sau canale (ghene verticale), ori mecanic.
Canalele (ghenele) pot fi proprii fiecărui nivel sau cu colector.
în toate situaţiile, spaţiile din subsoluri vor avea asigurată evacuarea fumului independent de nivelurile supraterane (fig.53).
EVACUAREA MECANICĂ A FUMULUI
• La nivelurile supraterane, introducere aer în scară (natural sau mecanică) şi dispozitiv de evacuare (trapa) la clădiri cu înălţimi obişnuite (fig.54).
La clădiri înalte şi foarte înalte introduceri mecanice în scară, încăperi tampon şi circulaţii comune orizontale, iar evacuări mecanice numai din încăperile tampon şi circulaţii comune (fig.
55), la nivelurile supraterane.
Introduceri mecanice în scară şi încăperi tampon, iar evacuări mecanice numai în circulaţiile comune orizontale (fig.56)
NOTA: Aceleaşi sisteme se adoptă şi pentru nivelurile subterane.
MĂSURI CONSTRUCTIVE LA SPAŢII CU PERICOL DE EXPLOZIE
CATEGORIILE A şl B
• Construcţiile cu pericol de explozie (categoria A sau B) se realizează din materiale şi elemente de construcţie C0(CA1); fig.57.
• Construcţiile independente cu pericol de explozie, nu vor avea pod (indiferent de materiale şi elementele din care sunt alcătuite) fig.59.
• Dispunerea încăperilor şi spaţiilor cu pericol de explozie este recomandată în afara construcţiilor cu alte destinaţii (la distanţe de siguranţă D) fig.60.
• Atunci când încăperile (spaţiile) cu pericol de explozie (A sau B) nu pot fi dispuse în afara construcţiilor cu alte destinaţii, se iau măsurile de protecţie prevăzute în reglementările tehnice, având în vedere următoarele:
Nu este recomandată dispunerea încăperilor cu pericol de explozie la nivelurile inferioare ale unei construcţii etajate cu altă destinaţie (fig.61).
Atunci când încăperile cu pericol de explozie sunt dispuse în construcţii cu alte destinaţii, se separă prin elemente rezistente la explozie (pereţi, planşee) fig.62.
Notă: Planşeele rezistente la explozie trebuie să îndeplinească condiţiile pereţilor respectivi, rezistenţi la explozie.
Elementele rezistente la explozie trebuie să asigure şi împiedicarea propagării incendiilor din spaţiile adiacente spre cel cu pericol de explozie (rezistenţă la foc conform densităţii sarcinii termice)
• Golurile de comunicare funcţională din pereţii rezistenţi la explozie (categ.A sau B) se protejează prin încăperi tampon antiex şi în situaţii excepţionale justificate tehnic, prin tamburi deschişi antiex.

• Încăperile cu pericol de explozie nu vor avea tavane false şi zone neventilate (fig.65a şi b).
• Încăperile şi spaţiile închise din categoria A sau B de pericol de incendiu se prevăd cu goluri de decomprimare în caz de explozie, cu aria de cel puţin 0,05 m 2 la 1 m 3 din volumul încăperii
(fig.66).
• Golurile de decomprimare pot fi prevăzute în pereţii exteriori sau în acoperiş (fig.67).
• Nu sunt admise goluri de decomprimare în pereţii şi planşeele de separare faţă de restul construcţiei (fig.68).
• Golurile prevăzute pentru decomprimare în caz de explozie pot fi neînchise sau închise cu elemente de închidere care să cedeze la presiunea provocată de explozie (panouri sau porţiuni de
perete sau acoperiş de tip uşor dislocabile sau rabatabile, ferestre, luminatoare cu geam simplu)
fig.69.
• Panourile rabatabile pot fi cu balamale (axe), orizontale sau verticale (fig .70a şi b).

CONSTRUCŢII DE PRODUCŢIE / DEPOZITARE
• Construcţiile de producţie şi/sau depozitare se pot amplasa la distanţe de siguranţă normate sau compartimentate corespunzător faţă de vecinătăţi.
• Încăperile de depozitare a materialelor şi substanţelor combustibile solide, cu aria mai mare de 36 m 2 , situate în construcţii cu alte destinaţii, trebuie să aibă asigurate conform normativului
(fig.73):
a separări faţă de restul construcţiei, cu pereţi şi planşee CO (CA1), rezistente la foc corespunzător densităţii sarcinii termice şi claselor de periculozitate a materialelor depozitate;
b protecţia golurilor de comunicare funcţională practicate în elementele de separare;
c evacuarea
fumului, în caz de incendiu.
• Încăperile destinate staţiilor de pompare a apei pentru incendiu, grupurile electrogene sau pompelor cu motoare termice care constituie surse de rezervă ce alimentează dispozitive de protecţie la foc, vane de incendiu şi altele similare, se alcătuiesc şi realizează conform
normativului, astfel încât să asigure:
a separarea lor faţă de restul construcţiei prin elemente verticale şi orizontale CO (CA1), rezistente la foc minimum 3 ore pentru pereţi şi 1 oră şi 30 de minute pentru planşee; b accesul uşor din exterior în caz de nevoie.
NOTĂ: Pe lângă aceste condiţii principale, în cazul în care este necesar, se admite şi realizarea unui acces funcţional din construcţie printrun gol în pereţii de separare, atunci când sunt îndeplinite simultan următoarele condiţii:
golul de comunicare este protejat cu uşa rezistentă la foc minimum 1 oră şi 30 de minute, echipată cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu şi golul asigură comunicarea cu un coridor comun de circulaţie (nu cu o altă funcţiune din clădire).
• încăpere separată de restul construcţiei şi numai cu acces direct din exterior (la nivelul terenului) fig.74.

• încăpere separată de restul construcţiei şi numai cu acces direct din exterior (la subsol având curte de lumină)
• încăpere cu acces direct din exterior şi o comunicare funcţională din interior (fig.76).
• Rezolvare necorespunzătoare (legătura directa cu centrala termica) fig.77.
• Acces din exterior printrun coridor propriu (fig.78).
• Acces pe scara verticală (fig.79).
• Separarea anexelor tehnicosociale, laboratoarelor şi a atelierelor anexă (cu excepţia grupurilor sanitare) faţă de spaţii de producţie din categoria C (BE2) de pericol de incendiu (fig.80).
• În spaţiile închise de producţie din categoriile C, D sau E (BE2, BE1ab) birourile personalului care conduce nemijlocit producţia (maiştri, supraveghetori, conducere etc), pot fi realizate din elemente CO (CA1), cu uşi şi geamuri spre spaţiul de producţie (fig.81a şi b).
• Protecţia golurilor de acces la scările de evacuare închise din construcţiile de producţie şi/sau depozitare (fig.82 a, b, c şi d).
Figura 82c Uşi rezistente la foc minimum 1 h şi 30 minute sau încăpere tampon cu uşi rezistente la foc minimum 45 de minute la încăperi de depozitare categoria C de pericol de incendiu, corespunzător claselor de periculozitate a materialelor.
Figura 82d încăperi tampon ventilate în suprapresiune, având uşi rezistente la foc minimum 45 de minute şi antiscantei. NOTĂ: Toate uşile de acces la casele de scări (nerezistente sau rezistente la foc), se prevăd cu dispozitive de autoînchidere.
CONSTRUCŢII CU FUNCŢIUNI MIXTE
• Determinarea caracterului de clădire civilă (publică) sau de producţie şi/sau depozitare se analizează pe porţiuni de clădire, apoi pe ansamblu, după cum urmează:
ANALIZA
FAZA I (fig.83b)
Riscul cel mai mare care reprezintă cel puţin 30 % din aria desfăşurată a porţiunii civile (publice) este considerat pentru toată porţiunea .
Porţiunea de clădire este considerată civilă (publică) cu risc miilociu (fig.83b).
ANALIZA
FAZA II (fig.83c)
Categoria de pericol cea mai periculoasă care reprezintă peste 30% din aria desfăşurată a porţiunii de producţie şi/sau depozitare, este considerată pentru toată porţiunea.
Porţiunea de clădire cu activitate de producţie şi/sau depozitare este considerată din categoria C (fig.83c).
CONCLUZIE / DETERMINARE FINALA (fig. 83d)
Porţiunea de clădire civilă (publică) sau de producţie şi/sau
depozitare) care reprezintă mai mult de 60 % din aria desfăşurată a
întregii clădiri, determină caracterul construcţiei luat în considerare
Concluzie: Clădire de producţie şi/sau depozitare din categoria C (fig.83d).
• În construcţii cu funcţiuni mixte civile (publice) nu este admisă dispunerea unor spaţii sau încăperi cu pericol de explozie (fig.84).
CLĂDIRI CU ATRIUM
CAZUL 1 Clădirea are atrium, zona etajată având minimum 4 niveluri (fig.85a şi b).
CAZUL 2 Clădirea se consideră fără atrium, având mai puţin de 4 niveluri (fig.86).
• ATRIUM (PAŢIO, CURTE DE LUMINĂ) incintă închisă din interiorul unei construcţii, delimitată pe una sau mai multe laturi de cel puţin patru niveluri ale construcţiei.
• Atriumurile pot fi neacoperite sau acoperite (fig.87).
• Atriumurile tratate în normativ, sunt cele care îndeplinesc condiţiile:
1 sunt delimitate pe una sau mai multe laturi de minimum patru niveluri ale clădirii;
2 sunt acoperite şi au lăţimea cel puţin 7 H(H fiind cea mai mică înălţime a atriumului).
3 îndeplinesc condiţia I ³ 7H (fig.88).
NOTĂ: Atriumurile care nu îndeplinesc raportul I ³ 7H, prezintă efectul de “COŞ” în caz de incendiu şi nu sunt recomandate.
• Amplasarea atriumurilor în raport cu clădirea, poate fi adiacentă (pe una până la trei laturi) sau înglobată (fig.89).
• Faţă de nivelurile clădirii atriumul poate fi închis cu pereţi plini, pereţi vitraţi sau neînchis (fig 90 a, b, c).
• Circulaţiile comune orizontale deschise spre atrium, se prevăd la limita lor spre atrium (sub planşee) cu ecrane continui CO, etanşe la foc minimum 1 oră şi înălţimea de minimum 0,50 m (fig 91a şi b).

• În construcţiile cu atrium nu se recomandă dispunerea adiacentă, neseparată de atrium, a unor spaţii cu risc mare de incendiu, iar când totuşi se prevăd comerţ, expoziţii cu densitatea sarcinii
termice > 840 MJ/m 2 ), acestea se echipează cu instalaţii automate de semnalizare şi stingere a incendiilor.
Depozite de materiale şi/sau substanţe combustibile, neseparate de atrium.
NU SUNT ADMISE.
EXEMPLE PRIVIND DETERMINAREA DENSITĂŢII SARCINII TERMICE
Evaluarea densităţii sarcinii termice în spaţiile construite are în vedere materialele şi substanţe combustibile din spaţiile luate în consideraţie, în conformitate cu prevederile STAS 10903/379, modificat de IRS cu nr.3384 din 24.01.1989, “MĂSURI DE PROTECŢIE CONTRA
INCENDIILOR DETERMINAREA
SARCINII TERMICE ÎN CONSTRUCŢII”.
Sunt luate în considerare materialele combustibile existente conform proiectului, puterile calorice ale acestora precizate în standard şi ariile încăperilor respective (luate în considerare pentru determinarea densităţii sarcinii termice).
Se au în vedere, în principal, următoarele premize de calcul:
Pardoselile combustibile (mocheta, PVC etc) sunt lipite pe strat suport incombustibil (beton, şapă);
Tâmplăria exterioară se realizează din materiale incombustibile (profile de aluminiu);
Încăperile sunt separate cu pereţi şi planşee incombustibile, rezistente la foc;
Plafoanele false sunt cu structura metalică şi panouri din fibră minerală.
CAZUL 1
*PARCAJE AUTOTURISME:
. număr de autoturisme: 85;
. arie construită parcaj (exclusiv rampe şi scări): 3760 mp
Principalele materiale luate în considerare şi puterea lor calorică:
*benzine (motorine) Qi = 46,65 Mj/Kg;
*cauciuc Qi = 41,85 Mj/Kg;
*materiale plastice Q, i= 46,00 Mj/Kg;
Masa materialelor combustibile luate în considerare pentru un autoturism:
• benzine (motorine): Mb x u= 60 I x 0,8 Kg/l = 48 Kg;
• cauciuc: Mc = 80 Kg
• materiale plastice: Mp = 400 Kg
Evaluarea sarcinii termice pentru un autoturism:
• benzine (motorine): 48 Kg x 46,65 Mj/Kg = 2.239,20 Mj;
• cauciuc: 80 Kg x 41,85 Mj/Kg = 3.348,00 Mj;
• materiale plastice 400 Kg x 46,00 Mj/mp = 18.400,00 Mj
Evaluarea sarcinii termice a unui autoturism: 2.239,20 + 3.348,00 + 18.400,00 = 23.987,20 Mj/autoturism
• Cabluri, tuburi, aparate etc. din materiale plastice aferente ariei medii construite (instalaţii aparente), ce revine fiecărui loc de parcare.
15Kg x 46,00 Mj = 690 Mj
Total sarcină termică pentru un loc de parcare:
23.987,00 Mj + 690 Mj = 24.677,00 Mj
Evaluarea densităţii sarcinii termice pe niveluri de parcare:
85 locuri x 24.677,00 Mj : 3760 mp = 557,86 Mj/mp
Rotund 558 Mj/mp
CAZUL 2
• SĂLI DE CURSURI CU 30 DE LOCURI:
. număr persoane: 30 + 1 prof;
. arie încăpere: 48,00 mp
Principalele materiale luate în considerare şi puterea lor calorică:
lemn
(mobilier) Qi = 19,25 Mj/kg;
hârtie
; textile Qi = 16,30 Mj/Kg;
materiale plastice Qi = 33,50 Mj/Kg
Masa materialelor combustibile considerate:
Mese de lucru din lemn şi metal (în care materialul combustibil reprezintă 80 % din greutate):
30 Kg x 0,80 x 19,25 Mj/Kg = 462,00 Mj
16 mese x 462,00 Mj = 7.392,00 Mj
scaune metalice cu şezut şi spătar din lemn: 3 Kg x 0,80 x 19,25 Mj/Kg = 46,20 Mj
31 scaune x 46,20 Mj = 1.432,20 Mj
hârtie, materiale, textile: 0,5 Kg x 16,30 Mj/Kg = 8,15 Mj
31 locuri x 8,15 Mj = 252,65 Mj
pardoseală
estradă iemn (parţială):
0,5 m 2 x 600 Kg/m 3 x 19,25 Mj/Kg = 5.775,00 Mj
Uşa intrare (tâmplărie răşinoase):
1,50 m x 2,10 m x 0,03 m = 0,0945 m 2
0,0945 m 3 x 550 Kg/m 3 x 13,80 Mj/Kg = 717,25 Mj
cabluri, tuburi, aparate din materiale plastice:
0,4 kg/m x 50 m x 33,50 Mj/Kg = 670,00 Mj
Total sarcină termică în încăpere:
7392,00 Mj + 1432,20 Mj + 252,65 Mj + 5775,00 +
+ 717,25 Mj + 670,00 Mj = 16.239,10 Mj
Evaluarea densităţii sarcinii termice în sălile cu 30 locuri:
16.239,10 Mj : 48 mp (arie considerată) = 338,31 Mj/mp
Rotund 339,00 Mj/mp
CAZUL 3
• BIBLIOTECĂ SALĂ DE LECTURĂ
Număr de persoane: 800
Arie încăpere: 1.225,00 mp
Principalele materiale luate în considerare şi puterea lor calorică:
lemn
Qi = 19,25 Mj/Kg
hârtie, textile Qi = 16,30 Mj/Kg
materiale plastice Qi = 33,50 Mj/Kg
Masa materialelor combustibile considerate:
mese de lectură din lemn şi metal (în care materialul combustibil reprezintă 80 % din greutate)
60 Kg x 0,80 x 19,25 Mj/Kg = 924,00 Mj
100 mese x 924,00 Mj = 92400,00 Mj
scaune metalice cu şezut şi spătar din lemn:
3 Kg x 0,80 x 19,25 Mj/Kg = 46,20 .Mj
800 scaune x 46,20 Mj = 36.960,00 Mj
cărţi, hârtie, materiale textile:
2,5 Kg x 16,30 Mj/Kg = 40,75 Mj
800 locuri x 40,75 Mj = 32.600.00 Mj
Uşă intrare (tâmplărie răşinoase)
4 buc. x 1,50 m x 2,10 m x 0,03 m = 0,378 m 3
0,378 m 3 x 550 Kg/m 3 x 13,80 Mj/Kg = 2.869,02 Mj
cabluri, tuburi, aparate din materiale plastice:
0,4 kg/m x 1,50 m x 33,50 Mj/Kg = 2.010.00 Mj
Total sarcină termică în încăpere: 92.400,00 Mj + 36.960,00 Mj + 32.600,00 Mj + 2.869,02
Mj + 2.010.00 Mi = 166.839.02 Mj
Evaluarea densităţii sarcinii termice în sălile cu 90 de locuri: 166.839,02 Mj : 1225,00 mp = 148,30 Mj/mp
Rotund 149,00 Mj/mp
CAZUL 4
• BIBLIOTECĂ DEPOZIT CĂRŢI
Număr de persoane: 10
Arie construită: 1.270 mp
Principalele materiale luate în considerare şi puterea lor calorică:
cărţi
Qi = 13,80 Mj/Kg
Materiale plastice Qi = 33,50 Mj/Kg
Masa materialelor combustibile considerate: 0,30 m x 2,10 m x 1440 m = 907,20 m 3
907,20 m 3 x 550 Kg/m 3 x 13,80 Mj/Kg = 6.885.648,00 Mj
cabluri, tuburi, aparate din materiale plastice:
0,5 kg/m x 100 m x 33,50 Mj/Kg = 1.675,00 Mj
Total sarcină termică în depozit:
6.885.648,00 Mj + 1.675,00 Mj = 6.887.323.00 Mj
Evaluarea densităţii sarcinii termice în depozit:
6.887.323,00 Mj : 1.270 mp = 5.423,09 Mj/mp
Rotund 5.424 Mj/mp
CAZUL 5
• BIROURI
. număr persoane: 3; . arie încăpere: 25 mp
Principalele materiale luate în considerare şi puterea lor calorică:
lemn
Qi = 19,25 Mj/kg;
hârtie
; textile Qi = 16,30 Mj/Kg;
materiale
plastice Qi = 33,50 Mj/Kg
Masa materialelor combustibile considerate:
birou din lucru din lemn şi metal (în care materialul combustibil reprezintă 80 % din greutate):
30 Kg x 0,80 x 19,25 Mj/Kg = 462,00 Mj
3 birouri x 462,00 Mj = 1.386,00 Mi
scaun metalic tapiţat cu poliuretan:
2 Kg x 0,80 x 19,25 Mj/Kg = 38,50 Mj
0,5 Kg poliuretan x 33,50 Mj/Kg = 16,75 Mj
38,50 Mj + 16,75 Mj = 55,25 Mj
6 scaune x 55,25 Mj = 331,50 Mj
dulap documente (în care materialul combustibil reprezintă 80 %):
57 Kg x 0,80 x 19,25 Mj/Kg = 877,80 Mj
3 dulapuri x 877,00 Mj = 2.633,40 Mj
corp mobil modul birou:
22 Kg x 0,80 x 19,25 Mj/Kg = 338,80 Mj
3 corpuri x 338,80 Mj = 1.016,40 Mj
hârtie (5 Kg/persoană):
5 Kg x 19,25 Mj/Kg = 96,25 Mj
3 pers. x 06,25 Mj = 288,75 Mj
calculatoare (monitor, imprimantă, calculator, tastatură)
10,65 Kg x 0,5 x 33,50 Mj/Kg = 178,39 Mj
3 calculatoare x 178,39 Mj = 535,16 Mj
Uşa intrare (tâmplărie lemn):
1,00 m x 2,10 m x 0,03 m x 550 Kg/m 3 x 19,25 Mj/Kg= = 670,91 Mj
cabluri, tuburi, aparate din materiale plastice:
2 kg/m x 0,25 m x 60 Mj/Kg = 1.005,00 Mj
Total sarcină termică în încăpere:
1.386,00 Mj + 331,50 Mj + 2633,40 Mj + 1.016.40MJ + + 288,75 Mj + 535,60 Mj +
+670,01 Mj + 1.005,00 Mj = 7.866,66 Mi
Evaluarea densităţii sarcinii termice:
7.866,66 Mj : 25 mp (arie considerată) = 314,67 Mj/mp
Rotund 315 Mj/mp

confusing street sign

confusing street sign

Please contact the author for suggestions or further informations: architects.co@gmail.com;
falldraw
home
table of content
all sites

MORE INFORMATION ON MY OTHER SITES:

architecture, literature, essays, philosophy, biographies
►→ united architects;
►→ united architects – legislaţie;
►→ united architects – legislaţie 2;
►→ united architects – legislaţie 3;
►→ united architects – legislaţie 4;
►→ united architects – essays;
►→ united architects – writings;
►→ united architects – biographies;
►→ united arhitects – great architects;
►→ united architects music;
►→ united architects – poetry;
►→ united architects – art;
►→ united architects – essays, philosophy;
(and counting)

(motor căutare: case tipizate, proiect, arhitectura, iasi, proiectare, schite, planuri, locuinte, civile, case, iaşi, arhitect, inginer, structură, rezistenta, lemn, căutare: proiect, arhitectura, iasi, proiectare, schite, planuri, locuinte, civile, case, iaşi, arhitect, inginer, structură, rezistenta, lemn, casă, proiect, planuri, schiţă, structurist, instalator, proiectant, locuinţă, cărămidă, blocuri ceramice, goluri, verticale, orizontale, cortină, b.a. beton armat, lemn, panouri, prefabricate, sandwich, stratificat, hală, spaţiu comercial, servicii, vacanţă, pensiune, cabană, hotel, sediu, bisericească, bar, spălătorie, fermă, seră, agricolă, fezabilitate, magazin, servicii, ridicare topo, topometrică, topografică, cadastru, studiu geo, geotehnic, expertiză, instalaţii, electrice, sanitare, termice, amenajare, design, mobilare, echipare, echipamente, demolare, mansardare, extindere, aviz, autorizaţie, documentaţie, memoriu, parte, scrisă, desenată, faza, dde. detalii, pac, primărie, regie, urbanism, general, zonal, inspecţie, firmă, birou, caut) (prahova, ploieşti, iaşi, paşcani, dolj, craiova, constanţa, mangalia, bacău, cluj, suceava, vatra dornei, câmpulung, timiş, timişoara, argeş, piteşti, galaţi, bihor, oradea, braşov, mureş, neamţ, dâmboviţa, maramureş, baia, satu mare, buzău, olt, hunedoara, arad, vaslui, bârlad, botoşani, teleorman, sibiu, vâlcea, vrancea, gorj, alba, brăila, satu mare, caraş-severin, harghita, călăraşi, bistriţa-năsăud, mehedinţi, ilfov, giurgiu, ialomiţa, tulcea, sălaj, covasna)
free counters

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s