*Normativ cadru privind detalierea conţinutului cerinţelor stabilite prin Legea 10/1995


Daniel Libeskind - Royal Ontario Museum, Toronto, Canada

Daniel Libeskind - Royal Ontario Museum, Toronto, Canada

tarife proiectare: click here →
FEES: $$$
euro_banknotes

falldraw

►→HOME

►→ Table of Content “united architects – legislaţie”
►→ Table of Content LEGISLAŢIE
►→* Table of Content all Sites:

united architects – legislaţie

    Text complet, inclusiv tabele: Normative cadru privind detalierea continutului cerintelor stabilite prin Legea 10/1995-indicativ nc 001/99
    ►→vezi şi ►→Legea 10 – calitatea în construcţii; Obligatii si raspunderi
    ►→vezi şi ►→294.*Normativ NP 068/2002: siguranţa în exploatare
    ►→ vezi şi ►→*”Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor” Indicativ P118/99
    ►→ vezi şi ►→Hotarare de Guvern nr. 1022/10.09.2002 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune in pericol viata, sanatatea, securitatea muncii si protectia mediului
    ►→ vezi şi ►→*”Protecţia la zgomot. Ghid de proiectare a zonelor urbane din punct de vedere acustic” Indicativ GP 000196
    ►→ vezi şi ►→*CRITERIILE DE PERFORMANTA SPECIFICE ILUMINATULUI NATURAL SI CONTROLULUI SOLAR

    ►→ vezi (see) film ►→calitatea în construcţii (building quality)

    Acreditări:

    arh. Viorel Mihalache: Numărul înregistrării în Tabloul Naţional al Arhitecţilor (TNA): 5260
    arh. Daniela Şlincu (TNA): 3243
    dr. arh. Dragoş Ciolacu (TNA): 127
    arh. Dragoş Călugăreanu (TNA): 4249
    arh. Dorin Curelaru (TNA): 216

    ► Acestea sunt link-uri la fişiere de prezentare în animaţie (filmare simulată) a unor construcţii:
    Proiect tip 117
    Proiect tip 112
    Proiect tip 109
    Proiect tip 88
    Proiect tip 97
    Proiect tip 87
    Casă din panouri lemn, demontabilă
    Biserica Mânăstirii Horaiţa, Neamţ
    Bar la ţară cu locuinţă de serviciu

    ► Documentaţia completă (scrisă şi desenată, arhitectură, structură, instalaţii electrice, termice, sanitare) pentru oricare dintre modelele prezentate vă poate fi remisă la preţul de 1.500 RON pentru proiect de autorizare a construcţiei (doar arhitectura) sau 2.500 RON (arhitectură, structură, instalaţii) (PAC) şi 4.000 RON pentru proiectul tehnic (arhitectură, structură, instalaţii) (PTh, DDE). La aceste preţuri este inclusă adaptarea la teren şi mici modificări funcţie de necesităţile clientului.

    ►→Pentru proiecte de case de locuit executate după tema dumneavoastră sau după o temă propusă de noi preţul de proiectare este de 3.500 RON pentru proiectul de autorizare de construcţie (PAC) şi 6.500 RON pentru proiectul tehnic (PTh, DDE), indiferent de amplasamentul construcţiei;
    Pentru stabilirea soluţiei, vom deschide o pagină pe site-ul nostru de propuneri proiectare (publică sau privată – deci vizibilă doar pentru dumneavoastră) cu schiţe, planuri şi o filmare virtuală a casei) actualizate până la ajungerea la un acord comun ca aceasta:

    ► pentru detalii vezi: ►→tarife-proiectare

    Aceste informaţii vă sunt oferite de United Architects, deţinătorul acestui site.
    Oferim servicii de proiectare – arhitectură, structură, instalaţii – la orice nivel, cu profesionalism, promptitudine şi seriozitate.
    Preţurile practicate sunt rezonabile iar modul nostru de proiectare, asistenţă de şantier şi asistenţă tehnică vă poate aduce economii. De asemenea vă putem ajuta la obţinerea avizelor, acordurilor şi autorizaţiilor necesare autorizaţiei de construire şi a acordului unic.

    Adresele de contact:
    arh.danmihalache @gmail.com; architects.co@gmail.com, la comentarii pe acest site interactiv sau tel. :

    0770/694.945; 0748/371.353; (arh. dan mihalache)

    0745/414.909 (arh. Daniela Şlincu: slincud@yahoo.com : arhitectură, urbanism, sistematizare)
    – 0722/694.564 (dr. arh. dragoş ciolacu – urbanism, sistematizare)
    – 0722/328.919 (arh. Dorin Curelaru)
    0741/602.408 (ing. mihai călugăreanu)
    – 0730/267.259 (ing. topo codru condurache)
    – 0745/208.605 (ing. topo dan vasiliu)
    – ing. cadastru dana frunza -ridicare topo, intabulare
    0745278975; 0723280269
    ing. cadastru elisei ioan, 0740199160-ridicare topo, intabulare
    topografii@yahoo.com
    – expertize tehnice, verificare proiecte: prof. dr. ing. liviu groll
    – studiii geo: ing. alexandru vosniuc
    – execuţie: ing. Mihai Zaharia: 0742/695.093; mihaizaharia123@gmail.com
    – materiale de construcţie: Donausieger SRL (0742/852.021)
    – asistenţa juridică: avocat constantin băcăuanu, tel. 0744/645.317
    ►→ Pentru mai multe detalii de contactare ►→ mergi la: ►→contact.

    OFERIM COMISION DE PROIECTARE
    funcţie de valoarea proiectului, indiferent de amplasament sau destinaţie

    Găsiţi multe alte informaţii legate de proiectare şi execuţie în construcţii, legislaţie sau de interes general, precum şi proiecte ale noastre pe alte pagini şi sub-pagini ale acestui site, care este completat şi actualizat periodic sau pe alte site-uri ale noastre pe care le puteţi accesa la categoria “my sites
    Colegilor arhitecţi şi ingineri care găsesc interesante informaţiile furnizate le dorim succes. Lăsaţi sugestii de completare sau contactaţi-ne pentru completarea listei ori trimiterea prin email a unor date suplimentare.
    Vă mulţumim pentru interesul manifestat.
    ► Pentru legi, regulamente, ordine, normative de proiectare pe care nu le găsiţi pe acest site click aici: ► LEGISLAŢIE

    MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI AMENAJĂRII TERITORIULUI

    Având în vedere:
    Avizul
    Consiliului Tehnico Ştiinţific nr. 164/16.11.1998
    În temeiul H.G. nr.456/1994, republicată, privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului,
    În conformitate cu Hotărârea Parlamentului nr. 57/21.12.1999 şi a Decretului nr.433/22.12.1999;
    Ministrul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului emite următorul:
    ORDIN
    Art. 1. Se aprobă:

    “Normativ cadru privind detalierea conţinutului cerinţelor stabilite prin Legea 10/1995, indicativ NC 001 99.

    Art. 2. Normativul
    de la art. 1. se publică în Buletinul Construcţiilor.
    Art. 3. Prezentul
    ordin intră în vigoare la data publicării lui în Buletinul Construcţiilor.
    Art. 4. Direcţia
    Programe de Cercetare şi Reglementări Tehnice va aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin
    MINISTRU
    NICOLAE NOICA
    Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei
    NORMATIV CADRU PRIVIND DETALIEREA CONŢINUTULUI CERINŢELOR STABILITE PRIN LEGEA 10/1995 INDICATIV NC 001 99
    Elaborat de: INCERC Bucureşti
    Director general dr.ing. Radu Pascu
    Director departament dr.ing. Şerban Petre Lazăr
    Responsabil lucrare dr.ing. Şerban Petre Lazăr
    dr.ing. MartaCristina Zaharia
    Avizat de: Direcţia Programe Cercetare şi Reglementări Tehnice
    Director: ing. Octavian Mănoiu
    Responsabil MLPAT: ing. Paula Dragomirescu
    NORMATIV CADRU PRIVIND DETALIEREA
    CONŢINUTULUI CERINŢELOR STABILITE
    PRIN LEGEA NR. 10/1995
    Indicativ: NC 001/1999
    1. PREVEDERI GENERALE 1.1. OBIECT
    1.1.1. Prezentul normativ stabileşte principiile generale pentru redactarea reglementărilor tehnice realizate în baza conceptului de performantă pentru asigurarea cerinţelor de calitate impuse prin Legea 10/1995 pe toată durata de viaţă a clădirilor.
    În funcţie de condiţiile specifice de exploatareutilizare a construcţiilor, se pot selecta, din prezentul normativ, la redactarea reglementărilor tehnice, numai specificaţiile de performantă corespunzătoare. Aceste specificaţii vor fi completate, după caz, cu specificaţii caracteristice suplimentare.
    1.2. DOMENIU ŞI CONDIŢII DE APLICARE
    1.2.1. Normativul se adresează elaboratorilor de reglementări tehnice
    în construcţii, redactate conform Legii 10/1995 şi regulamentului aprobat prin
    HGRnr.399/1995.
    Normativul se adresează şi altor factori ce participă la realizarea clădirilor în calitate de proiectanţi, executanţi, producători de materiale, sau la exploatarea acestora şi care elaborează documente sau caiete de sarcini legate de asigurarea cerinţelor din Legea 10/1995.
    1.2.2. Reglementările tehnice, pentru clădiri sau nivele de structurare
    ale acestora, care vor fi redactate pe baza prezentului normativ se referă la următoarele cerinţe (conform Legii 10/1995):
    Elaborat de:
    INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETAREDEZVOLTARE IN CONSTRUCŢII ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR INCERC
    Aprobat de:
    MINISTRUL LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI AMENAJĂRII TERITORIULUI
    Cu ordinul nr.222/N din 27.09.2000
    A.”Rezistenţă şi Stabilitate”
    B.”Siguranţă în exploatare”;
    C.”Siguranţă la foc”;
    D.”Igienă, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului“;
    E. “Izolaţie termică, hidrofugă şi economia de energie“;
    F. “Protecţia împotriva zgomotului”.
    în aceste reglementări se vor prevedea, la capitolul “Prevederi generale” funcţiunea clădirilor (sau a nivelelor de structurare a clădirilor), categoria de importanţă şi utilizatorii acestora.
    1.2.3.Diversele tipuri de reglementări, se referă la elementele de
    conţinut ale conceptului de performantă (numite în continuare “specificaţii de performanţă”) şi anume:
    1. stabilirea agenţilor care acţionează asupra clădirii;
    2. cerinţe de calitate;
    3. condiţii tehnice de performantă;
    4. criterii de performantă selectate în funcţie de destinaţia construcţiilor şi de condiţiile de exploatare;
    5. niveluri de performantă admisibile care variază în funcţie de cerinţele utilizatorilor;
    Determinarea nivelurilor de performanţă impune indicarea metodelor
    de calcul, de verificare şi control. Acest mod de abordare sistemică permite ca proiectantul, în funcţie de condiţiile de mediu şi de cele de exploatare, să stabilească de comun acord cu beneficiarul sau tehnologul, după caz, prevederile din temă, inclusiv cele impuse de tehnologia sau caietele de sarcini pentru executant, precum şi caietul privind condiţiile de exploatare pe baza conceptului de performanţă.
    1.2.4. în cazul clădirilor şi construcţiilor industriale cât şi a construcţiilor cu character ingineresc (la care se pot aplica prevederile prezentului normativ), proiectantul va selecta specificaţiile de performantă corespunzătoare tipului de construcţie şi eventual le va completa cu criterii specifice suplimentare, pe baza “caietului privind specificaţii de performantă” întocmit de proiectantultehnolog împreună cu reprezentantul beneficiarului (consumatorului) în vederea adoptării soluţiilor tehnice necesare păstrării siguranţei, sănătăţii şi confortului personalului uman cât şi a calităţii construcţiilor.
    1.3. REFERINŢE (Documente de ordin superior şi reglementări conexe)
    • Legea 10/1995 Legea privind calitatea în construcţii.
    • Regulament privind activitatea de metrologie în construcţii (aprobat prin HG nr.766/1997).
    • Regulament privind conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii (aprobat prin HG nr.766/1997).
    • Regulament privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor (aprobat prin HG nr.766/1997).
    • Regulament privind urmărirea comportării în exploatare, intervenţiile în timp şi postutilizarea construcţiilor (aprobat prin HG nr.766/1997).
    • Regulament privind agrementul tehnic pentru produse, procedee şi echipamente noi în construcţii (aprobat prin HG nr.766/1997).
    • Regulament privind autorizarea şi acreditarea laboratoarelor de analize şi încercări în construcţii (aprobat prin HG nr.766/1997).
    • Regulament privind certificarea de conformitate a calităţii produselor folosite în construcţii (aprobat prin HG nr.766/1997).
    • CEE/1997 Recueil
    de dispositions modèles des règlements de la construction.
    • SR ISO 6241 ”
    Standarde de performanţă în construcţii. Principii de stabilire şi factori de luat în considerare”.
    • SR ISO 6240 ”
    Norme de performanţă în construcţii. Conţinut şi prezentare”.
    • SR ISO 7162 Performanţe în construcţii. Conţinutul şi forma standardelor de evaluare a performanţelor”.
    1.4. TERMINOLOGIE (Definiţii)
    Utilizator: Personal uman (ocupant, vizitator, lucrător etc.) animale, obiecte (materii prime, materiale şi produse finite etc), procese de producţie sau fluxuri tehnologice, sau proces pentru care este concepută o clădire (construcţie).
    Exigenţa utilizatorului: Enunţarea unei necesităţi faţă de clădirea (construcţia) ce trebuie utilizată.
    Conceptul de performanţă: Concept ce constă în abordarea sistemicâ şi globală a problematicii obţinerii calităţii în proiectarea, realizarea şi exploatarea clădirilor, plecând de la activităţile şi exigenţele utilizatorilor, în mod independent de mijloacele materiale şi soluţiile folosite, punând un accent deosebit pe comportarea în exploatare a construcţiilor.
    Comentariu: Conceptul de performanţă creează un cadru metodologic sistematic şi coerent bazat pe ordine conceptuală şi terminologică, prin care:
    Se asigură condiţiile organizate de abordare şi rezolvare a
    multiplelor şi diverselor aspecte ce se cer luate in considerare, eliminânduse riscul de a nu se lua in considerare unele dintre ele:
    se creează obligativitatea tratării problemei in ansamblu şi nu ca
    pe o suită deprobleme rezolvabile separat, cu neglijarea aspectelor “de
    graniţă “:
    se stimulează creativitatea şi inovatiatehnologică şi curajul
    introducerii elementelor deprogres tehnic.
    Cerinţa de calitate: Exprimarea calitativă a caracteristicilor clădirii (în ansamblu, sau a părţilor componente) pe care aceasta trebuie să le îndeplinească pentru a satisface exigenţele utilizatorilor, ţinând seama de diverşii agenţi ce acţionează asupra clădirii.
    Agent: Factor care acţionează asupra clădirii (construcţiei) sau a diverselor sale părţi componente.
    Acţiune: Influenţa exercitată de un agent asupra clădirii (construcţiei) sau diverselor sale părţi componente.
    Efect: Rezultatul unei acţiuni.
    Condiţie tehnică: Exprimarea şi detalierea în termeni tehnici de performanţă a cerinţei de calitate.
    Caracteristică ce t rebuie luată în considerare la detalierea şi cuantificarea condiţiilor tehnice în cantităţi denumite “niveluri de performanţă”.
    Valoare impusă pentru un anumit criteriu de performanţă în funcţie
    de condiţiile tehnice, influenţa agenţilor care acţionează asupra
    construcţiilor.
    Comportarea unui produs în raport cu utilizarea sa; Prin produs se poate
    înţelege clădirea în ansamblu sau orice parte a acesteia.
    Lucrare legată de teren, executată din diverse materiale, pe baza unui
    proiect, având destinaţie precizată (construcţii civile, industriale,
    inginereşti).
    Construcţie având ca scop realizarea unor spaţii închise ce adăpostesc
    activităţi umane şi/sau procese tehnologice.
    Produs realizat ca unitate distinctă, destinat a fi încorporat în clădire pentru a Îndeplini una sau mai multe funcţiuni specifice.
    Grupare de elemente componente care îndeplinesc împreună una sau mai
    multe funcţii necesare satisfacerii exigenţelor utilizatorului.
    Reunirea mai multor elemente componente care asigură realizarea unor
    funcţiuni.
    2. DATE DE BAZĂ PRIVIND DETALIEREA CONŢINUTULUI
    CERINŢELOR STABILITE PRIN LEGEA 10/1995
    2.1.În paragrafele următoare se detaliază elemente de conţinut ale
    specificaţiilor de performanţă dintr-o reglementare tehnică.
    2.2.Unele tipuri specifice de clădiri care fac obiectul reglementărilor tehnice ce se vor elabora pe baza prezentului normativ, sunt exemplificativ prezentate în ANEXA I a normativului.

    Criteriu de performanţă: Nivel de performanţă:
    Performanţă:
    Construcţie:
    Clădire:
    Element component:
    Ansamblu:
    2.3.În cazul reglementărilor referitoare, strict, la nivelul de structurare (subsisteme sau elemente) ale clădiri i, identificarea se poate face, în mod orientativ conform ANEXEI II.
    2.4. Categoria de importanţă a clădirii ce face obiectul reglementării
    se va stabili în conformitate cu “Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor” aprobat prin H.G. nr.766/21.11.1997 şi metodologiei de stabilire a categoriei de importanţă a construcţiilor aprobată prin ordin MLPAT.
    2.5. Exigenţele utilizatorilor exprimă necesităţile obiective ale
    acestora legate de folosirea clădirii sau a subansamblurilor ei.
    În reglementările elaborate pe baza prezentului normativ:
    a)Exigenţele personalului uman şi ale animalelor se referă la:
    siguranţa clădirii în condiţii normale de exploatare;
    asigurarea confortului, igienei şi sănătăţii.
    b)Exigenţele materialelor, materiilor prime, produselor etc. au în vedere necesitatea asigurării condiţiilor de păstrare/conservare în timp a calităţilor iniţiale ale acestora.
    c)Exigenţele proceselor de producţie, fluxurilor tehnologice etc. se referă la menţinerea în timp a nivelurilor iniţiale de performanţă ale clădirii (şi instalaţiilor aferente), în vederea păstrării neschimbate a parametrilor operaţionali pe tot parcursul activităţilor desfăşurate în respective clădire studiată.
    2.6.Prin tema proiectului se vor preciza atât utilizatorii principali, cât şi utilizatorii secundari (unde este cazul), pe ansamblul clădirii şi sau pentru unităţile funcţionale.
    2.7.În situaţ iile în care utilizatorul principal al unei clădiri (sau subansamblu al clădirii, sau unitate funcţională) nu este omul. pe lângă cerinţele specifice utilizatoruluiprincipal vor fi adoptate şi măsuri care să asigure cerinţele de sănătate, igienă, confort termic şi acustic ale personalului uman ce va deservi respectiv a clădire.
    2.8.Agenţii care acţionează şi pot influenţa performanţele clădirilor şi/sau a diverselor subansambluri şi elemente ale acestora, se clasifică după natură şi origine caracterizându-se după mărimi fizice, în funcţie de amplasamentul clădirii, forma, destinaţia, modul de concepere şi exploatare. În mod exemplificativ. în tabelul 1, se prezintă unele categorii de agenţi care urmează a fi avuţi în vederc la întocmirea specificaţiilor de performanţă ale clădirilor sau nivelelor de structurare ce vor face obiectul reglementărilor elaborate pe baza prezentului normativ.
    Tabelul 1
    Exemple de agenţi care acţionează asupra clădirii şi/sau elementelor sale componente
    Nr. Origine:
    crt. Natura
    din exteriorul clădirii din interiorul clădirii
    din atmosferă din sol generaţi de utilizatori
    generaţi de concepţia de alcătuire a elementelor clădirii,
    echipamente şi/sau instalaţii
    1 Agenţi mecanici
    1.1. Forţa gravitaţională
    încărcări din zăpadă, din apă de ploaie
    împingerea pământului
    presiunea apei
    încărcări de exploatare
    încărcări permanente
    1.2.
    Forţe şi deformaţii impuse de presiunea gheţii
    dilataţii termice
    umflarea higroscopică
    tasări
    alunecări
    eforturi de manevrare
    străpungeri
    contracţie
    fluaj
    forţe şi deformaţii impuse
    1..3
    .
    Energie cinetică
    vânt,
    grindină
    şocuri exterioare
    furtună de nisip
    cutremure
    şocuri interioare
    frecare
    lovituri de berbec
    Nr. Origine:
    crt. Natura
    din exteriorul clădirii din interiorul clădirii
    1.4. Vibraţii şi zgomote
    zgomote din vânt,
    trăsnete,
    avioane,
    explozii, trafic,
    utilaje
    vibraţii din traffic sau produse de utilaje
    zgomote şi vibraţii produse de
    activităţile din clădire (muzică, dans, aparate menajere)
    zgomote (aeriene şi de impact) şi vibraţii ale clădirii şi echipamentelor sale
    2 Agenţi electromagnetici
    2.1. Radiaţii radiaţii solare
    radiaţii
    radioradiaţii
    radioactive
    lămpi
    radiaţii
    radioactive
    suprafeţe
    radiante
    2 2 Electricitate
    fulger
    curenţi vagabonzi
    electricitate statică
    curenţi de
    2.3. Magnetism câmpuri distribuţie magnetice
    câmpuri magnetice
    3 Agenţi termici
    3.1. Agenţi termici
    căldură, ger
    şoc termic
    căldura solului
    îngheţ
    căldură emisă de ocupanţi
    fumat,
    foc deschis
    incendiu
    încălzire,
    efect termic
    foc
    Nr. Origine:
    crt. Natura
    din exteriorul clădirii din interiorul clădirii
    4 Agenţi chimici
    4.1. Apă şi solvenţi
    umiditatea aerului
    condens
    precipitaţii
    ape de suprafaţă
    ape subterane
    proiecţii de apă
    aspersoare etc.
    condensări
    alcool
    apă de distribuţie
    ape uzate
    infiltraţii
    4.2. Oxidanţi oxigen
    potenţiale
    dezinfectanţi
    potenţiale electrochimice
    ozon
    electrochimice apă de javel
    pozitive
    oxizi de azot
    pozitive
    apă oxigenată
    4.3. Reducători sulfuri
    agenţi combustibili
    amoniac
    agenţi combustibili
    potenţiale electrochimice negative
    4.4. Acizi
    acid carbonic
    acid sulfuric
    dejecţii de la păsări
    acid sulfuric
    citric
    acid carbonic
    acid lactic
    acid carbonic
    4.5. Baze ceaţă
    salină var
    hidroxid
    de sodiu
    hidroxid de potasiu
    hidroxid de sodiu
    cimenturi
    Nr. Origine:
    crt. Natura
    din exteriorul clădirii din interiorul clădirii
    4.6. Săruri ceată
    salină nitrati
    fosfaţi
    cloruri
    sulfaţi
    clorură de sodiu
    carbonat de sodiu
    detergenţi
    tananţi
    clorură de calciu
    sulfaţi
    ipsos
    4.7. Materii chimice neutre
    prafuri
    neutre calcar
    silice
    grăsimi,
    uleiuri
    cerneluri
    prafuri
    neutre
    grăsimi,
    uleiuri
    prafuri
    neutre
    5 Agenţi biologici
    5.1, Vegetale şi microorganisme
    bacterii
    seminţe
    bacterii
    mucegai
    ciuperci
    rădăcini
    bacterii
    plante
    carii
    mucegai
    ciuperci
    5.2. Animale insecte
    păsări
    rozătoare,
    termite
    viermi
    animale
    domestice
    Precizarea
    mărimilor fizice caracteristice ale agenţilor, a modului de acţionare a acestora, precum şi a modului de considerare a acestora în proiectarea clădirilor, fac obiectul unor specificaţii tehnice.
    În funcţie de amploarea parametrilor definitorii ai agenţilor ce acţionează asupra clădirilor şi/sau a subansamblurilor şi elementelor componente ale acestora, se selectează condiţii tehnice de performanţă, criterii de performanţă şi se stabilesc niveluri de performanţă.
    2.9.Celor 6 cerinţe esenţiale de calitate (conform Legii 10/1995) li se pot adăuga cerinţe suplimentare specifice unor anumite funcţiuni şi/sau utilizatori, de exemplu:
    cerinţe specifice unor unităţi sau ansambluri funcţionale;
    realizarea unor condiţii speciale de păstrare in timp a materialelor, produselor etc.;
    condiţii specifice unor procese de producţie sau fluxuri tehnologice etc.
    2.10. Convertirea cerinţelor de calitate ale clădirii, exprimate la par. 1.2.2., în condiţii tehnice de performanţă ce trebuie satisfăcute de clădire şi diferitele sale subansambluri şi elemente componente, este prezentată în tabelul 2.
    La elaborarea unei reglementări specifice, dintre condiţiile tehnice de performanţă menţionate în tabelul 2, vor fi selectate cele strict corespunzătoare exigenţelor utilizatorilor.
    Tabelul 2 Convertirea cerinţelor de calitate în condiţii tehnice de performanţă
    Cerinţele de calitate Condiţii tehnice de performanţă
    1 2
    A. Rezistenţă şi stabilitate.
    A.1. Aptitudinea pentru exploatare.
    A.2. Capacităţi de rezistenţă şi stabilitate.
    A.3. Durabilitatea structurală.
    B. Siguranţa în exploatare.
    B.l. Siguranţa circulaţiei pietonale.
    B.2. Siguranţa circulaţiei cu mijloace de transport mecanizate.
    1 2
    B.3. Siguranţa cu privire la factori agresanţi legaţi de instalaţii.
    B.4. Siguranţa cu privire la lucrările de întreţinere.
    B.5. Siguranţa la intruziune şi efracţie.
    B.6. Siguranţa în desfăşurarea activităţilor.
    B.7. Siguranţa desfăşurării procesului tehnologic.
    C. Siguranţa la foc
    C.l. Protecţia şi evacuarea utilizatorilor, ţinând cont de vârsta şi starea lor fizică.
    C.2. Limitarea pierderilor de bunuri.
    C.3. Preîntâmpinarea propagării incendiului.
    C.4. Protecţia pompierilor şi a altor forţe care intervin pentru evacuarea şi salvarea persoanelor, protejarea bunurilor periclitate, limitarea şi stingerea incendiului şi înlăturarea unor efecte negative ale acestuia.
    D. Igienă,
    Sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului
    D.l. Igiena aerului.
    D.2. Igiena apei.
    D.3. Igiena higrotermică a mediului interior.
    D.4. Insorirea.
    D.5. Iluminatul.
    D.6. Igiena acustică a mediului interior.
    D.7. Calitatea finisajelor.
    D.8. Igiena evacuării apelor uzate şi a dejecţiilor.
    D.9. Igiena evacuării deşeurilor şi a gunoaielor.
    D.10. Protecţia mediului exterior.
    E. Izolaţie termică, hidrofugă şi economia de energie.
    E.1. Izolare termică.
    E.2. Izolare hidrofugă.
    E.3. Economia de energie.
    1 2
    F. Protecţia împotriva zgomotului.
    F.l. Izolare acustică.
    F.2. Izolare
    antivibratilă.
    2.11. Criteriile de performanţă (ce reprezintă detalierea condiţiilor tehnice de performantă, prezentate în tabelul 2), care trebuie îndeplinite de clădiri şi diversele lor subansambluri sunt prezentate şi definite (atunci când este cazul), în tabelul 3.
    Obs.: În funcţie de “obiectul” reglementării tehnice se poate renunţa la unele dintre criteriile de performantă enunţate sau pot fi adoptate criterii de performantă suplimentare specifice.
    Tabelul 3 Criterii (parametrii) de performanţă pentru utilizatori umani
    Condiţii tehnice de performanţă
    Criterii (parametrii) de performanţă Definire criterii de performanţă
    1 2 3
    A. 1.1.Evitarea deformaţiilor şi deplasărilor excessive deformaţii şi deplasări care nu afectează aspectul şi utilizarea efectivă a structurii (incluzând funcţionarea maşinilor şi serviciilor) şi care nu produc degradări ale finisajelor sau ale elementelor nestructurale.
    A.l.
    Aptitudinea pentru exploatare
    A. 1.2.Evitarea vibraţiilor excesive
    Vibraţii care nu produc degradări ale structurii sau materialelor şi echipamentelor pe care le suportă şi nu limitează eficienţa funcţională a structurii sau a echipamentelor.
    A. 1.3.Evitarea degradărilor
    Degradări (incluzând fisuri) care nu afectează aspectul, durabilitatea sau funcţionalitatea structurii.
    Degradări cauzate de oboseală sau alte efecte depinzând de timp, care nu influenţează durabilitatea şi funcţionalitatea.
    A.2. Capacităţi de rezistenţă şi stabilitate
    A.2.1.Siguranţa structurii şi siguranţa utilizatorilor prin neatingerea stărilor limită ultime la:
    evitarea pierderii echilibrului structurii sau unei părţi a acesteia, considerate drept corpuri rigide;
    evitarea cedării prin deformare excesivă, a transformării structurii (sau a unei părţi din aceasta) întrun mecanism;
    1 2 3
    A.2.1.1.grupare fundamentală de acţiuni A.2.1.2.grupare specială de acţiuni evitarea ruperii, a pierderii stabilităţii formei structurii sau a unei părţi din aceasta, incluzând reazemele, fundaţiile şi terenul de fundare;
    Evitarea ruperii prin oboseală sau prin alte efecte depinzând de timp:
    Evitarea unor deteriorări ale echipamentelor şi instalaţiilor care pot produce pierderi de fluide sau particule în suspensie, substanţe nocive, explozii, incendii etc.
    A.2.2.Evitarea prăbuşirii progresive
    Capacitatea de rezistenţă fără extinderea cedării sau prăbuşirii pe întinderea unei clădiri.
    A.3.1. Alegerea sistemului structural si a materialelor componente
    Proiectarea structurii astfel încât deteriorarea inerentă în timp
    să nu afecteze durabilitatea şi performanţa structurii, căreia i se asigură nivelul anticipat de întreţinere (mentenanţă);
    compoziţia, proprietăţile şi performanţele materialelor.
    A.3.2. Alcătuirea constructivă de detaliu şi a formei elementelor componente
    A.3.
    Durabilitatea structurală
    A.3.3. Influenţele mediului natural şi de exploatare aşteptate
    1 2 3
    A.3.4. Calitatea execuţiei calitatea manoperei şi nivelul de control;
    Măsurile particulare de protecţie la execuţie.
    A.3.5. Întreţinerea
    (mentenanţa) pe durata de viaţă proiectată
    B. 1. Siguranţa circulaţiei pietonale
    B.1.1. Siguranţa cu privire la circulaţia interioară
    Asigurarea unei deplasări comode tară risc de oboseală, pierdere de timp, derută şi stres, precum şi o protecţie corespunzătoare împotriva potenţialelor accidente provocate prin:
    a. alunecare
    b. împiedicare
    c. contactul cu proeminenţe joase
    d. contactul cu clemente verticale laterale (pe
    căile de circulaţie)
    e. contactul cu suprafeţe transparente (uşi, ferestre şi pereţi din sticlă cu parapet având h < 0,9 m sau fară parapet)
    f. siguranţa cu privire la deschiderea uşilor
    g. coliziune cu alte persoane, piese de mobilier sau echipamente
    h. producere de panică
    i. siguranţa cu privire la coliziunea cu obiecte
    sau utilaje aflate în deplasare (la înălţime, la
    nivelul pardoselii, la nivelul inferior circulaţiei)
    1 2 3
    B. 1.2. Siguranţa cu privire la schimbările de nivel (galerii, balcoane, ferestre)
    Protecţia împotriva riscului de accidentare prin cădere de la un nivel superior (cădere de la un nivel la altul) datorită lipsei elementelor de protecţie.
    B. 1.3. Siguranţa cu privire la deplasarea pe scări şi rampe protecţia
    împotriva riscului de accidentare prin:
    a. oboseală excesivă
    b. cădere
    c. alunecare
    d. împiedicare
    c. lovire
    f. coliziune
    B. 1.4. Siguranţa cu privire la iluminarea artificială
    Protecţia împotriva riscului produs de:
    a. întreruperea alimentării cu energie electrică (în caz de avarii)
    b. coliziune, busculadă în caz de emergenţă
    c. crearea de panică în caz de emergenţă
    d. evitarea sau limitarea fenomenului de orbire
    B.2.
    Siguranţa circulaţiei cu mijloace de transport mecanizate
    B.2.1. Siguranţa cu privire la deplasarea cu ascensorul
    Protecţia utilizatorilor (în special a persoanelor handicapate) în momentul folosirii liftului, împotriva riscurilor create prin:
    a. imposibilitatea unei utilizări corespunzătoare
    b. împiedicarea la urcare sau coborâre
    c. deformarea pereţilor sau uşii glisante (în caz de aglomerare exagerată)
    1 2 3
    d. oprire bruscă a cabinei
    e. depunerea unui efort excesiv pentru deschidere sau reţinere uşă in caz de emergenţă
    f. agăţare, strivire sau cădere în gol
    g. blocare în lift în caz de oprire între etaje
    h. evitarea creării unei ambianţe atmosferice necorespunzătoare
    i. împiedicarea creării de stres în caz de disconfort sonor
    j. crearea de panică datorată senzaţiei de nesiguranţă în caz de disconfort vizual
    B.2.2 Siguranţa cu privire la deplasarea cu scara rulantă
    Protecţia utilizatorilor (în special a persoanelor handicapate) în momentul folosirii scării rulante, împotriva riscurilor create prin:
    a. dificultate în utilizare, stres
    b. derută, împiedicare
    c. dezechilibrare, cădere
    d. crearea de panică în caz de emergenţă
    B.3. Siguranţa cu privire la factori agresanţi legaţi de instalaţii
    B.3.1. Siguranţa
    Cu privire la agresiuni provenite din instalaţii
    Protecţia utilizatorilor împotriva riscului de accidentare prin:
    a. electrocutare
    b. arsură, opărirc sau degerare
    c. explozie
    d. intoxicare
    1 2 3
    e. contaminare şi otrăvire
    f. contact cu elemente de instalaţii
    B.4. Siguranţa cu privire la lucrările de întreţinere
    B.4.1. Siguranţa cu privire la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente
    B.5. Siguranţa la intruziune şi efracţie
    B.5.1. Siguranţa privind pătrunderea animalelor dăunătoare şi/sau insectelor
    Protecţia utilizatorilor împotriva eventualelor pătrunderi de
    animale mici prin guri de ventilaţie, extremităţi ale ghenclor,
    guri de reţele de evacuare;
    protecţia utilizatorilor împotriva eventualelor pătrunderi de
    insecte prin golurile din faţade.
    B.5.2. Siguranţa privind efracţia.
    Protecţia utilizatorilor prin asigurarea nivelului de rezistenţă a elementelor clădirii, accesibile din exterior sau din alte compartimente, împotriva intrărilor forţate din afară (prin spargere, tăiere, demontare, deschidere, etc.)
    B.6.1. Siguranţa cu privire la suprafeţele de circulaţie
    B.6.2. Siguranţa cu privire la echipamentele în mişcare
    B.6.3. Siguranţa
    Cu privire la echipamente în timpul manevrării şi funcţionării
    B.6. Siguranţa în desfăşurarea activităţilor
    B.6.4. Siguranţa efectuării operaţiilor tehnologice
    1 2 3
    B.7. Siguranţa desfăşurării procesului tehnologic se stabileşte de către
    tehnolog
    C.1. Protecţia şi evacuarea utilizatorilor, ţinând cont de vârsta şi starea lor fizică;
    Limitarea pierderilor de bunuri;
    Preîntâmpinarea propagării incendiului;
    Protecţia pompierilor şi a altor forţe care intervin pentru evacuarea şi salvarea persoanelor, protejarea bunurilor periclitate, limitarea şi stingerea incendiului şi înlăturarea unor efecte negative ale acestuia
    C.1.1. Riscul de incendiu Riscul de incendiu este criteriul de performanţă care reprezintă probabilitatea globală de izbucnire a incendiilor determinată de interacţiunea proprietăţilor specifice materialelor şi substanţelor combustibile cu sursele potenţiale de aprindere, în anumite împrejurări, în acelaşi timp şi spaţiu.
    Factorii de determinare a riscului de incendiu sunt:
    Densitatea sarcinii termice de incendiu;
    Clasele de combustibilitate sau de periculozitate ale materialelor şi substanţelor existente;
    Sursele de aprindere existente;
    Condiţii (împrejurări) preliminate care pot determina sau favoriza aprinderea;
    Măsuri stabilite pentru reducerea sau eliminarea factorilor determinanţi.
    1 2 3
    C.1.2. Rezistenţa la foc Rezistenţa la foc este proprietatea unui clement de construcţie sau a unei structuri de a-şi păstra, pe o durată determinată, stabilitatea, etanşeitatea la foc şi/sau izolarea termică cerute şi/sau altă funcţiune specializată, întro încercare la foc standardizată.
    Rezistenţa la foc a elementelor de construcţii care separă sau delimiteză compartimentele de incendiu de alte spaţii ale construcţiilor ori ale instalaţiilor reprezintă intervalul în care elementele d in construcţii îşi epuizează capacitatea de rezistenţă la foc printr-o încercare standardizată.
    Rezistenţa la foc a structurii portante se evaluează pentru ansamblul construcţiei sau pentru un compartiment de incendiu.
    Factorii de determinare sunt:
    natura, alcătuirea şi dimensiunile clementelor de construcţie;
    modul de asamblare şi geometria clementelor de construcţie;
    combustibilitatea şi densitatea sarcinii termice
    de incendiu dată de elementele de construcţii;
    compartimentarea antifoc;
    geometria construcţiei şi comportarea la foc a structurii, portante.
    1 2 3
    C.1.3. Preîntâmpinarea propagării incendiilor funcţie de:
    a) degajările de fum, gaze fierbinţi şi produse nocive;
    b) etanşeitatea la fum şi flăcări;
    c) propagarea flăcărilor şi fumului;
    d) rezistenţa faţadelor şi acoperişurilor la propagarea focului.
    Construcţiile şi instalaţiile tehnologice independente,
    Grupate sau comasate potrivit reglementărilor tehnice, se
    amplasează la distanţe de siguranţă faţă de vecinătăţi sau se
    compartimenteză, astfel încât, în caz de incendiu, să nu pună în pericol alte construcţii, compartimente de incendiu, instalaţii şi vecinătăţi.
    La alcătuirea construcţiilor şi instalaţiilor, pe lângă condiţiile referitoare la riscul de incendiu, rezistenţa, comportarea şi stabilitatea la foc, se are în vedere şi criteriul de performanţă referitor la preîntâmpinarea propagării incendiilor, în funcţie de:
    acţiunile şi efectele agenţilor prevăzuţi la Anexa nr.2 la Normele generale de P.S.I./I998;
    vitezele de ardere şi propagare a flăcării;
    durata arderii;
    performanţele clementelor de etanşarc şi ale dispozitivelor antifum;
    combustibilitatea şi rezistenţa la foc ale elementelor de faţadă
    şi ale acoperişului;
    distanţa între construcţii;
    timpii corespunzători de siguranţă la foc şi operativi
    de intervenţie, prevăzuţi în Anexa nr.3 la Normele
    generale de P.S.I./1998;
    condiţiile atmosferice.
    1 2 3
    C.1.4. Comportarea la foc Comportarea la foc a construcţiilor şi instalaţiilor,
    în ansamblu sau a unor părţi componente, este determinată de contribuţia la foc a clementelor, materialelor şi substanţelor combustibile utilizate, în raport cu rezistenţa la foc asigurată.
    Factorii de determinare sunt:
    Contribuţia la foc dată de densitatea sarcinii termice de incendiu (constructive şi utile);
    Nivelul rezistenţei la foc;
    Factorii de la C.1.3.
    C.1.5. Stabilitatea la foc Stabilitatea la foc a construcţiilor şi instalaţiilor sau a compartimentelor de incendiu reprezintă caracteristica globală, exprimată în unităţi de timp (ore, minute), între momentul izbucnirii incendiului şi momentul în care structura de rezistenţă respectivă îşi pierde capacitatea portantă şi se prăbuşeşte ca urmare a acţiunilor şi efectelor incendiului.
    Factorii de determinare sunt:
    Factorii de la C.1.2, C.1.3. şi C.1.4;
    Instalaţiile aferente;
    Echiparea cu instalaţii, dispozitive, aparate şi alte mijloace de prevenire şi stingere a incendiilor, fiabilitatea şi timpii normaţi de funcţionare;
    timpii corespunzători prevăzuţi în Anexa nr. 3 la Normele generale P.S.I./1998;
    1 2 3
    C.1.6. Căi ele acces, evacuare şi intervenţie
    Căile de acces şi de circulaţie ale construcţiilor şi instalaţiilor de orice categoric trebuie astfel stabilite, dimensionate, realizate, dispuse,
    alcătuite şi marcate, încât să asigure evacuarea persoanelor, precum şi circulaţia şi orientarea rapidă a forţelor de intervenţie.
    Factorii de determinare sunt:
    Numărul şi modul de alcătuire;
    Geometria (gabarit, lungime, lăţime, pante, etc.);
    Măsurile de siguranţă în utilizare;
    Fluxul (debitul) global de evacuare;
    timpii corespunzători, prevăzuţi în Anexa nr. 3 la Normele
    generale de P.S.I./1998;
    D.1. Igiena aerului
    D.1.1. Concentraţia de substanţe poluante
    • conţinutul de formaldehidă din aer provenit din materiale
    • conţinutul dc monoxid de carbon
    • conţinutul dc bioxid de carbon
    • conţinutul de substanţe toxice diverse (altele decăt cele de la punctele de mai sus)
    1 2 3
    • conţinutul de vapori de apă
    • radioactivitatea conţinutului de radon 220 şi/sau radon provenit din sol sau din materiale
    • conţinutul de pulberi
    • emisia de mirosuri dezagreabile provenite din materiale de construcţii
    • emisia de mirosuri dezagreabile provenite din procesele tehnologice
    desfăşurate în clădire
    D.1.2. Concentraţia de oxigen
    D.1.3. Numărul minim al schimburilor de aer proaspăt, pentru diverse tipuri de încăperi, ce trebuie asigurat prin ventilare mecanică în încăperi sau ventilare naturală
    D.2. Igiena apei D.2.1. Dotarea cu sisteme de alimetare cu apă potabilă şi/sau menajeră
    1 2 3
    D.2.2. Program de distribuţie a apei reci şi calde
    D.2.3. Temperatura de distribuţie a apei
    D.2.4. Presiunea de distribuţie a apei la nivelul maxim superior al construcţiei
    D.2.5. Compoziţia chimică bacteriologică a apei distribuite
    • potabilă
    • menajeră
    • industrială
    D.2.6. Repartiţia punctelor de distribuţie a apei potabile
    D.3. Igiena higrotermică a mediului interior
    D.3.1. Indicele global de confort
    PMV reprezintă opţiunea medie a unui grup important de persoane asupra senzaţiei termice produsă de un anumit mediu, exprimată prin referire la o scară având 7 nivele (de referinţă) cuprinsă între “frig” şi “cald”.
    Indicele PMV este bazat pe bilanţul termic al corpului uman.
    Omul este în echilibru termic şi mediul este resimţit ca “neutru” atunci când căldura internă produsă în corp este egală cu pierderea de căldură în mediul ambiant.
    1 2 3
    D.3.2. Temperatura mediului interior ambiant
    Ti reprezintă media temperaturilor înregistrate timp de 24 orc, la o distanţă de 2 m de pereţii exteriori, la 0,75 m deasupra pardoselii.
    D.3.3. Umiditatea relativă a aerului interior φ este raportul (exprimat în procente) dintre umiditatea absolută şi umiditatea absolută maximă a aerului la o anumită temperatură.
    D.3.4. Viteza curenţilor de aer reprezintă viteza de mişcare relativă a acrului în raport cu un utilizator ce staţionează întrun punct al încăperii.
    D.3.5. Diferenţa maximă de temperatură între temperatura aerului
    interior şi temperature medic ponderată a suprafeţelor interioare ale
    elementelor delimitatoare
    ΔTmax = (Ti TSI)
    max
    Unde: Ti = media temperaturilor înregistrate timp de 24 ore, la
    o distanţă de 2m de pereţii exteriori, la 0,75 , deasupra pardoselii
    TSI = temperatura medic ponderată a suprafeţelor interioare a elementelor delimitatoare
    D.3.6. Amplitudinea oscilaţiei temperaturii aerului interior în regim de
    iarnă şi de vară
    Ati = Tmax Timed
    = Timed – Timin
    Ati = variaţia maximă a temperaturii acrului interior faţă de valoarea sa medic în regim de iarnă şi de vară
    D.3.7. Asimetria temperaturii radiante faţă de un element plan, în
    direcţie verticală şi orizontală
    Asimetria temperaturii radiante reprezintă diferenţa între temperaturile radiante plane pe cele două feţe ale unui element de suprafaţă plan, în direcţie
    verticală şi orizontală (cf. STAS 13149).
    1 2 3
    D.3.8. Diferenţa de temperatură a aerului pe verticală între nivelul
    capului şi nivelul gleznelor
    Diferenţa de temperatură pe verticală, între temperatura aerului măsurată la l,8 m şi la 0,1 m deasupra pardoselii, corespunzătoare nivelului capului şi al gleznelor (pentru o persoană în picioare) sau la 1,1 m şi respectiv 0,1 m (pentru o persoană şezănd).
    D.3.9. Nivelul minim al temperaturii în oricare punct de pe suprafaţa
    interioară a închiderilor exterioare. în condiţii normale de umiditate a aerului interior
    D.3.10.Nivelul maxim al umezirii materialelor componente ale structurii
    ca urmare a condensării vaporilor de apă în condiţii de ambianţe exterioare bine definite
    D.3.11.Evitarea acumulării progresive în interiorul elementelor de închidere, ele la un an la altul a apei provenite din condens
    1 2 3
    n
    Rα = Σ Rαj
    j = 1
    D.3.12.Rezistenţa la permeabilitate la aer (Ra) a structurii clementului de
    închidere Suma rezistenţelor la permeabilitate la aer a staturilor elementului de construcţie plan, de includere. Pentru un strat omogen este inversul permeabilităţii la aer. Reprezintă pierderea de căldură după 1 min. sau 10 min. la contactul piciorului cu pardoseala.
    D.3.13.Transferul de energie de la picior spre pardoseală, legat de senzaţia de rece-cald la contactul acestuia cu pardoseala
    D.4. Însorirea D.4.1.Durata de însorire Durata de însorire a unei încăperi reprezintă intervalul de timp, exprimat în ore, în care suprafeţele vitrate ale pereţilor de faţadă ai încăperii sunt expuşi la radiaţia solară directă sub unghiurile de incidenţă verticale şi orizontale prescrise.
    D.4.2.Unghiul de incidenţă vertical al razelor solare directe în ziua de referinţă
    (21 februarie sau 21 octombrie)
    Ungiul de incidenţă vertical al radiaţiei solare directe reprezintă unghiul razelor solare faţă de un plan orizontal care trece prin rama de la baza suprafeţei vitrate a peretelui de faţadă.
    1 2 3
    D.4.3.Unghiul de incidenţă orizontal al razelor solare directe în ziua de referinţă (21 februarie sau 21 octombrie)
    Unghiul de incidenţă orizontal reprezintă unghiul razelor solare faţă de planul în care se află suprafaţa vitrată a peretelui de faţadă.
    D.4.4.Evitarea fenomenului de orbire din iluminatul natural (însorire)
    Reprezintă raportul dintre iluminarea minimă şi iluminarea Emin
    maxima pe planul de lucru;
    Emax
    D.4.5.Factorul de uniformitate din iluminatul natural (însorirea)
    Reprezintă raportul dintre iluminarea minimă şi iluminarea Emin maxima pe planul de lucru; Emax
    D.5. Iluminatul D.5.I. Iluminatul natural
    Valoarea iluminării naturale minime (E) pentru iluminatul natural şi valoarea coeficientului luminării naturale (e)
    factorii de uniformitate ai iluminării naturale (lateral, de sus sau combinată)
    Iluminatul realizat prin intermediul razelor solare şi a luminii de zi (naturale).
    1 2 3
    raportul între suprafaţa golurilor de lumină şi suprafaţa pardoselii din încăpere
    evitarca fenomenului dc orbire din iluminatul natural (dotarea cu dispozitive reglabile pentru ecranarea suprafeţelor vitrate exterioare la trecerea luminii naturale)
    puterea optică a sticlei utilizate pentru vitraje
    D.5.2.Iluminatul artificial
    Iluminarea medie pe toată suprafaţa planului de referinţă
    Factorul de uniformitate a iluminării
    Evitarea orbirii prin reflexie
    Raportul între valorile instantanee ale luminanţei maxime si a luminanţei minime
    Iluminatul realizat cu ajutorul curentului electric, prin corpuri de iluminat.
    Factorul de uniformitate.se exprimă prin raportul între iluminarea minimă şi iluminarea medie pe planul general de lucru sau pe suprafeţele de lucru.
    1 2 3
    D.6. Igiena acustică a mediului interior
    D.6.1.Nivelul de zgomol (echivalent, maxim, de fond) provenit de la surse exterioare unităţii funcţionale considerate, precizat diferenţiat în funcţie de specificul unităţii funcţionale considerate şi de caracteristicile
    Nivelul de zgomot echivalent, Lech. reprezintă media ponderată a nivelurilor de zgomot înregistrate întrun anumit interval de timp.
    Lmax (L1) reprezintă nivelul de zgomot, care este depăşit în
    intervalul de 1% din perioada de timp în care se tace înregistrarea.
    Lfond (L90) reprezintă nivelul de zgomot, care este depăşit în
    intervalul de 90% din perioada de timp în care se face înregistrarea.
    zonei construite în care se află amplasată clădirea.
    D.6.2.Nivel de zgomot (echivalent, maxim, de fond) provenit de la surse
    interioare unităţii funcţionale considerate, precizat diferenţiat în funcţie de specificul unităţii funcţionale considerate şi de caracteristicile zonei construite în care se află amplasată clădirea.
    D.6.3.Durata de reverberaţie a sunetului înlro încăpere considerată
    Durata de reverberaţie proprie a unui anumit spaţiu, întrun
    anumit punct şi pentru o frecvenţă dată, este timpul necesar ca nivelul iniţial al intensităţii sonore în regim staţionar, să descrească, după încetarea emisiunii sursei, cu 60 dB.
    1 2 3
    D.6.4.Gradul de inteligibilitate din încăperea considerată (procentul de articulaţie PA)
    PA = Mărime pentru caracterizarea inteligibilităţii sunetului întro sală de audiţie.
    PA = 100[1(
    1vc
    2 ) 0,9 ]%
    în care:
    v = procentul de vocale corect recepţionate din totalul de vocale emise
    c = procentul de consoane corect recepţionate din totalul de consoane emise
    D.7.1.Prevederea pe elementele de construcţie
    (pereţi), de finisaje estetice, igienice, netede, netoxice etc.
    D.7. Calitatea finisajelor
    D.7.2.Prevederea pe clementele de construcţie (pardoseli), de finisaje
    din materiale estetice, rezistente la acţiuni de curăţire mecanică si/sau cu ajutorul apei
    1 2 3
    D.7.3.Prevederea pe elementele de construcţie (pardoseli),
    de finisaje din materiale rezistente la acţiunile agenţilor chimici/mecanici specifici anumitor procese industriale
    D.8.1.Echiparea obiectelor sanitare cu dispozitive care să permită colectarea şi deversarea apelor uzate.
    D.8.2.Evitarea mirosurilor dezagreabile provenite din apele uzate
    D.8.3.Evitarea prezenţei unor substanţe poluante la evacuarea apelor în emisar
    D.8. Igiena evacuării apelor uzate şi a dejecţiilor
    D.8.4.Evitarea riscului de amestec între apele uzate şi cele din sistemul de alimentare cu apă
    1 2 3
    D.9.1 Dispozitive igienice de colectare a gunoaielor
    D.9.2.Dispozitive de colectare a deşeurilor
    D.9.3.Condiţii de evacuare în incinta casei
    D.9. Igiena evacuării deşeurilor şi a gunoaielor
    D.9.4.Prevederea de incineratoare pentru condiţii speciale
    D.10. Protecţia mediului exterior în conformitate cu regulamentele de urbanism E.
    l. Izolare termică
    E.1.1.Coeficientul global de izolare termică
    “G”
    “G” a unei clădiri în ansamblu (sau a unei unităţi funcţionale) reprezintă suma pierderilor de căldură realizate prin transmisie directă prin aria anvelopei clădirii, (unităţi funcţionale) pentru o diferenţă de temperatură între interior şi exterior 1 K, raportată la volumul clădirii, la care se adaugă pierderile de căldură aferente reîmprospătării aerului interior, precum şi cele datorate infiltraţiilor suplimentare de aer rece.
    1 2 3
    E.1.2.Abaterea maximă a temperaturii normale de exploatare
    Coeficientul global de izolare termică a unei clădiri în ansamblu (sau a unei unităţi funcţionale) reprezintă suma pierderilor de căldură realizate prin transmisie directă prin aria anvelopei clădirii (unităţii funcţionale)
    pentru o diferenţă de temperatură între interior şi exterior de 1K, raportată la volumul clădirii, la care se adaugă pierderile de căldură aferente reîmprospătării acrului interior, precum şi cele datorate infiltraţiilor suplimentare de aer rece.
    E.1.3.Asigurarea omogenităţii şi continuităţii termoizolaţiei
    n
    Rα = Σ Rαj
    j = 1
    E.l.4. Rezistenta la permeabilitate la aer, Ra
    Suma rezistenţelor la permeabilitate la aer a straturilor elementului de construcţie plan, de închidere. Pentru un strat omogen este inversul permeabilităţii la aer.
    Condensul se evită realizându-se
    E.1.5.Evitarea
    apariţiei inegalitatea: TSi ≥ τr
    condensului unde: TSi = temperatura oricărui punct de pe suprafaţa interioară a unui element de închidere
    τr = temperatura punctului de rouă, stabilită în funcţie de temperatura ambianţei interioare şi umiditatea aerului interior.
    1 2 3
    11.2.1.Etanşeitatea
    (evitarea infiltrării) la apa de ploaie nivelul limită al presiunii de etanşeitate (valoarea maximă a presiunii statice a aerului)
    la care se asigură etanşeitatea la apă, în funcţie de înălţimea clădirii şi relieful închiderilor (clase de etanşeitate) nivelul infiltraţiilor de apă spre interior, sub efectul ploii batante, însoţită de pulsaţii de vânt
    absenţa stagnării apei pe închiderile exterioare, în cazul ploii batante şi asigurarea evacuării acesteia, fără debordări sau pierderi de apă prin reţeaua de scurgere.
    E.2.
    Izolare hidrofugă
    E.2.2.Etanşeitatea la ape subterane
    1 2 3
    nivelul limită de permeabilitate la apă sub efectul presiunii hidrostatice la
    nivelul ei cel mai ridicat ce poate apare în cursul utilizării clădirii nivelul limită al înălţimii de ridicare a apei de infiltraţie prin capilaritate în pereţii subsolului
    E.2.3.Etanşeitatea la zăpadă
    E.3. Economia de energie
    E.3.1.Contorizarea consumurilor de energie
    F.1.
    Izolare acustică
    E.l.l. Indicele de izolare la zgomot aerian IA(Rw) corespunzător pereţilor exteriori ai unei unităţi funcţionale considerate, precizat în funcţie de destinaţia încăperii ce se protejează faţă de zgomotul exterior şi caracteristicile acustice ale mediului ambiant
    Indice de izolare la zgomot aerian Ia (Rw)al unui element de construcţie este ordonata măsurată, în dB, cu care sa translata! curba etalon a indicilor de atenuare, pentru a se suprapune peste curba reală a indicilor de atenuare sonoră (R), măsurată sau calculată, corespunzătoare elementului de construcţie pentru care se stabileşte indicele
    Obs.: Cele două curbe se consideră suprapuse dacă
    abaterea negativă medic a curbei reale faţă de curba
    normată este mai mică sau cel mult egală cu 2 dB.
    1 2 3
    F.1.2.Indicele de izolare la zgomot aerian IA(Rw) corespunzător elementelor de construcţii ( pereţi, planşee) dintre unităţile funcţionale considerate, precizat în funcţie de destinaţia unităţilor funcţionale respective
    F.1.3.Indicele de izolare la zgomot de impact Ii
    (Mw ) corespunzător planşeului, precizat în funcţie de destinaţia
    unităţilor funcţionale considerate
    Indicele de izolare la zgomot de impact Ii (Mw) al unui
    element de construcţie (planşeu) este ordonata măsurată, în dB, cu care sa translatat curba etalon a nivelurilor normalizate ale zgomotului de impact, pentru a se suprapune peste curba reală a nivelurilor normalizate ale zgomotului de impact. măsurată sau calculată, corespunzătoare elementului de construcţie ( planşeu) pentru care se stabileşte indicele.
    F.1.4Îmbunătăţirea izolării Ia zgomot de impact ΔIi
    (ΔMw)
    corespunzătoare pardoselilor, precizată în funcţie de destinaţia unităţilor
    funcţionale considerate
    Îmbunătăţirea indicelui de izolare la zgomot de
    Impact corespunzător unei pardoseli reprezintă diferenţa dintre indicele de izolare la zgomot de impact corespunzător planşeului cu pardoseală şi acela corespunzător planşeului fără pardoseală.
    1 2 3
    F.2.1.Tăria maximă a vibraţiilor sub acţiunea forţelor exterioare şi a
    celor provenite din exploatarea încăperilor, determinat pe utilizator;
    Av
    x,y ; Av
    z
    F.2.
    Izolare antivibratilă
    F.2.2.Tăria maximă a vibraţiilor sub acţiunea acceleraţiilor şi
    deceleraţiilor determinate pe clemente de construcţii:
    Nivelul de tărie a vibraţiilor unui element de construcţie este:
    A
    S = 10 lg (
    vibrări)
    A0
    în care:
    α 2
    A = — (cm 2 /s 3 )
    f
    a = amplitudinea acceleraţiei vibraţiilor la frecvenţa
    f, în
    cm/s 2 ;
    f = frecvenţa considerată, în Hz;
    A0 = tăria de referinţă, având valoarea de 10 1
    cm 2 / s 3
    Vibraţiile se pot măsura atât în planul clementelor considerate
    Av
    x,y , cât şi în planul normal pe planul elementelor considerate
    Av
    z
    1 2 3
    uşi, ferestre, geamuri montate în uşi şi ferestre; Av
    x,y ;
    pereţi interiori; Av
    x,y
    planşee, scări, rampe
    Av
    x,y ;
    Av
    z
    F.2.3.Tăria maximă a vibraţiilor sub acţiunea acceleraţiilor şi
    deceleraţiilor determinate pe instalaţii mecanizate de transport persoane
    (ascensoare, scări rulante, escalatoare etc.)
    Comentariu:
    Capitolul special privind criteriile de performanţă va fi inclus în reglementările de ordin general, în reglementările referitoare la clădiri şi în reglementările referitoare la subsisteme şi elemente de clădiri.
    2.12. Pentru criteriile stabilite conformpct. 2.11. se definesc niveluri de performanţă. Acestea reprezintă valorile admisibile ce asigură satisfacerea exigenţelor utilizatorilor prin îndeplinirea cerinţelor de calitate, exprimate parţial prin criteriul de performanţă considerat.
    Nivelurile de performanţă se determină în mod probabilistic, ţinând seama de agenţii care acţionează şi de influenţa directă a agenţilor asupra construcţiei.
    Nivelurile de performanţă vor fi detaliate în cadrul reglementărilor specifice privind cerinţele de calitate şi cele referitoare la clădiri şi subsisteme ale acestora.
    2.13. Determinarea
    2.14.
    Unele reglementări principale privind selectarea metodelor de proiectare şi verificare precum şi unele reglementări principale privind metode de determinare a performanţelor la recepţia şi/sau expertizarea clădirilor sunt prezentate în Anexa III.
    3. MODUL DE PREZENTARE A REGLEMENTĂRILOR
    Conţinutul şi forma de prezentare a reglementărilor tehnice privind cerinţele de calitate stabilite prin Legea 10/1995, elaborate pe baza prezentului normativ, vor fi conform “Ghidului metodologic privind conţinutul cadru al reglementărilor tehnice”.
    ANEXA I
    Destinaţii (funcţiuni) ale clădirilor şi tipuri specifice de clădiri ce fac obiectul prezentului normativ
    Nr. crt.
    Exemple de destinaţii (funcţiuni) ale clădirilor
    Tipuri specifice de clădiri
    0 1 2
    1. Activităţi administrative
    Sediul Parlamentului;
    Sediul Preşedinţiei;
    Sediul Guvernului;
    Sediul Curţii Supreme de Justiţie;
    Sediul Curţii Constituţionale;
    Sediul Consiliului Legislativ;
    Sedii de ministere;
    Sedii de prefecturi, primării, partied politice, sindicate, fundaţii, agenţii etc.;
    Sedii pentru birouri;
    Sedii pentru activităţi administrativ militare:
    * clădiri pentru administraţiebirouri
    * cazări
    * Institute de instruireînvăţământ
    * clădiri pentru staţii de pompieri
    2. Activităţi financiarbancare
    Sediul Băncii Naţionale;
    Sedii de bănci;
    Sedii de societăţi de asigurări, burse de valori şi mărfuri;
    Sedii de birouri
    0 1 2
    3. Activităţi comerciale
    (comerţ alimentar şi comerţ nealimentar, depozitare, producţie)
    Magazine generale (alimentare, nealimentare, servicii, autoservice, etc.)
    Supermagazine
    (supermarketuri)
    Pieţe agroalimentare, acoperite sau hale
    Restaurante, cantine, cofetării/patiserii, baruri, etc.
    Clădiri pentru diferite servicii şi Autoserviceuri
    Depozite şi antrepozite
    Clădiri industriale:
    Clădiri hale parter
    Clădiri hale multictaje
    Clădiri pentru centrale termice şi electrice
    4. Activităţi de cult
    Lăcaşe de cult: biserici,
    catedrale;
    Mănăstiri,
    schituri, case de rugăciuni
    etc.
    5. Cultură şi divertisment
    Săli pentru expoziţii;
    Muzee;
    Biblioteci;
    Cluburi, săli de reuniune;
    Săli de audiţie: teatre, cinematografe etc.;
    Cazinouri;
    Case de cultură;
    Centre şi complexe culturale;
    Săli polivalente;
    Clădiri
    pentru circ;
    Clădiri pentru construcţii în aer liber.
    0 1 2
    6. învăţământ Învăţământ preşcolar: grădiniţe;
    Şcoli primare şi gimnaziale;
    Licee;
    Şcoli postliceale şi profesionale;
    Institute de învăţământ superior.
    7. Ocrotirea sănătăţii Spitale;
    Policlinici, dispensare;
    Sanatorii;
    Staţii de salvare, farmacii, centre de medicină preventivă etc.
    Creşe şi creşe speciale, leagăne de copii.
    8. Activităţi sportive Complcxuri sportive;
    Stadioane;
    Săli de antrenament pentru diferite sporturi;
    Săli de competiţii sportive;
    Patinoare artificiale;
    Poligoane de tir, popicării.
    9. Turism Hoteluri şi hoteluri apartament;
    Moteluri;
    Vile;
    Cabane
    etc.
    10. Locuinţe Clădiri de locuinţe (uni şi multifamiliale)
    Cămine, internate, clădiri şi cămine pentru handicapaţi;
    Aziluri (cămine) pentru bătrâni şi copii.
    11. Activităţi agrozootehnic
    e* )
    Grajduri;
    Complexe animaliere;
    Sere
    0 1 2
    12. Dirijarea transporturilor* )
    Gări feroviare şi autogări;
    Gări (clădiri) portuare (maritime şi fluviale);
    Aerogări
    13. Garare, parcare* ) Clădiri pentru autoturisme;
    Clădiri pentru alte mijloace de transport;
    14. Activităţi industriale Clădiri pentru diferite procese de producţie şi/sau fluxuri tehnologice precum şi pentru activităţi auxiliare
    * ) Destinaţii suplimentare faţă de cele prevăzute în “H.G. pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism Anexa I”
    Notă O clădire poate adăposti una sau mai multe din funcţiunile enumerate în tabel.
    ANEXA II
    Niveluri de structurare pentru clădire
    Poz. Nivel de structurare pentru clădiri
    1. Subsisteme (părţi) ale clădirii; Unităţi funcţionale
    1.1. Structura de rezistenţă a clădirii
    1.1.1. Fundaţii, ziduri de sprijin
    1.1.2. Elemente structurale verticale
    1.1.3. Elemente structurale orizontale
    1.2. Elemente de închidere a clădirii
    1.2.1. Pereţi exteriori neportanţi
    1. Părţi opace fixe
    2. Părţi vitrate fixe
    3. Părţi vitrate mobile (uşi, ferestre)
    1.2.2. Acoperişuri
    1.3. Elemente de compartimentare a clădirii
    1.3.1. Pereţi interiori neportanţi
    1.3.2. Scări, rampe
    1.4. Elemente de finisaj
    2. Echipamente şi instalaţii
    ANEXA III
    Recomandări privind reglementările tehnice aplicabile la proiectareverificare
    şi reglementări tehnice privind metode de determinare a performanţelor la recepţia şi/sau expertizarea construcţiilor
    Criterii (parametrii) de performanţă
    Reglementări tehnice privind selectarea metodelor de proictare şi verificare
    Reglementări tehnice privind metode de determinare a performanţelor
    1 2 3
    A. 1.1. Evitarea deformaţiilor şi deplasărilor excesive
    STAS 10100/0 “Principii generale de verificare a construcţiilor”
    P 100 “Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de
    locuinţe, socialculturale, agrozootehnice şi industriale
    P 100 “Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, socialculturale, agrozootehnice şi industriale
    P 2 “Normativ privind alcătuirea, calculul şi executarea structurilor de
    A. 1.2. Evitarea vibraţiilor excesive
    1 2 3
    A. 1.3. Evitarea degradărilor
    A. 2.I. Siguranţa structurii şi siguranţa utilizatorilor prin neatingerea
    stărilor limită ultime la:
    A.2.1.1.grupare fundamentală de acţiuni
    A.2.1.2.grupare specială de acţiuni
    A. 2.2. Evitarea prăbuşirii progresive
    P 73 “Construcţii tehnice pentru proiectarea şi executarea
    recipienţilor din beton armat şi beton precomprimat pentru lichide”
    P 85 “Normativ pentru proiectarea construcţiilor cu pereţi structurali de beton armat”
    P 93 “Îndrumător pentru calculul structurilor de hale industriale
    Alcătuite cu stâlpi svelţi din beton armat”
    P 133 “Normativ pentru proiectarea coşurilor industriale din beton armat”
    NP 007 “Cod de proiectare pentru structuri în cadre din beton armat”
    GP 004 “Specificaţie tehnică pentru proiectarea şi executarea
    construcţiilor în soluţie de structură spaţială. Reteculară plană”
    C 241 “Metodologie de determinare a caracteristicilor dinamice ale terenului de fundare la solicitări seismice”
    C 61 “Instrucţiuni tehnice pentru determinarea tasării construcţiilor de locuinţe, socialculturalc şi industriale prin metode topografice”
    GT 002 “Ghid practic pentru determinarea degradărilor şi rezistenţei betonului şi a caracteristicilor dinamice la structuri de beton armat supuse seismelor prin metode nedistructive”
    ST 001 “Specificaţie tehnică privind stabilirea calităţii betoanelor şi mortarelor din construcţii existente prin metode fizicochimicc”
    P 130 “Norme metodologice privind urmărirea comportării construcţiilor, inclusiv supravegherea curentă a stării tehnice a acestora”
    1 2 3
    P 10 “Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de fundaţii directe la construcţii”
    NE 001 “Cod de proiectare şi execuţie pentru construcţii fundate pe pământuri cu umflături şi contracţii mari”
    GE 014 “Ghid de proiectare.
    Calculul terenului de fundare la acţiuni antiseismice în cazul fundării”
    NP 005 “Cod pentru calculul şi alcătuirea elementelor de construcţii din lemn”
    NP 019 ” Ghid pentru calculul la stări limită a clementelor structurale din lemn”
    PC 008 “Ghid pentru proiectarea automată interactivă şi reprezentarea grafică a structurilor din bare de mare complexitate, solicitate la încercări statice şi dinamice”
    PC 005 “Ghid pentru calculul automat (static şi dinamic) al structurilor
    Modelate prin cadre sau reţele plane în domeniul elastic”
    C 205 “Instrucţiuni tehnice privind încercarea in situ prin încercări statice, conform STAS 1336 a construcţiilor civile şi industriale”
    C 26 “Normativ pentru încercarea betonului prin metode nedistructive”
    C 117 “Instrucţiuni tehnice pentru folosirea radiografiei la
    determinarea defectelor din elementele de beton armat”
    C 200 “Instrucţiuni tehnice pentru controlul calităţii betonului la construcţii îngropate, prin metoda carotajului sonic”
    C 222 “Instrucţiuni tehnice privind utilizarea metodelor acustice prin şoc la controlul calităţii clementelor prefabricate”
    1 2 3
    A. 3.1. Alegerea sistemului structural şi a materialelor
    cAo. m3p.2o.n Aenlctăet uirea constructivă de detaliu şi a formei elementelor
    cAo. m3p.3o.n Iermfltue enţele mediului natural şi de exploatare aşteptate
    A. 3.4. Calitatea execuţiei
    A. 3.5. Întreţinerea (mentenanţa) pe durata de viaţă proiectată
    PC 006 ” Ghid pentru realizarea automată a analizelor structurale
    spaţiale (statice şi dinamice) în domeniul elastic”
    GP 003 “Ghid pentru proiectarea antiseismică a halelor parter cu
    structură metalică”
    NP 007 “Cod de proiectare pentru structuri în cadre din beton armat”
    STAS 3300 “Teren de fundare.
    Calculul terenului de fundare în cazul fundării directe”
    STAS 7206 “Fundaţii pentru maşini.
    Prescripţii de proiectare”
    STAS 2561 “Fundaţii pe piloţi.
    Prescripţii de proiectare”
    STAS 2561 “Teren de fundare.
    Piloţi foraţi de diametru mare”
    STAS 10102 “Construcţii din beton, beton armat şi beton precomprimat”
    C 24 “îndrumător pentru inspectare şi diagnosticare privind durabilitatea construcţiilor din beton armat şi precomprimat”
    1 2 3
    STAS 10103 “Construcţii din oţel. Principii fundamentale de calcul”
    STAS 10104 “Construcţii din zidărie. Prevederi fundamentale pentru calculul elementelor structurale”
    STAS 856 “Construcţii de lemn.
    Prescripţii pentru proiectare”
    B. 1.1. Siguranţa cu privire la circulaţia interioară
    CE 1 “Normativ privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al
    cerinţei de siguranţă în exploatare”
    CPH 1 “Normativ pentru adaptarea construcţiilor şi locurilor publice la
    cerinţele persoanelor handicapate”
    STAS 5721 “Spaţii minime pentru amplasarea mobilierului şi echipamentului în clădirile de locuit.
    Dimensiuni.”
    STAS 4671 “Coordonarea modulară în construcţii. Goluri pentru uşile şi
    ferestrele clădirilor industriale şi agrozootehnice. Dimensiuni.”
    CE 1 “Normativ privind Proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al cerinţei de siguranţă în exploatare”
    “Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii” aprobat
    prin Ordinul nr. 9/N/l5.03.1993
    STAS 931/2 “Tâmplărie pentru construcţii civile şi industriale.
    Uşi din lemn. Metode pentru verificarea calităţii”
    STAS 9317 “Tâmplărie pentru construcţii civile şi industriale.
    Ferestre din lemn. Metode pentru verificarea calităţii”
    1 2 3
    B. 1.2. Siguranţa cu privire la schimbările de nivel (galerii, balcoane, ferestre)
    STAS 9250 “Uşi batante din geam securizat”
    STAS 5333 “Ferestre, uşi de balcon, uşi interioare şi exterioare
    de lemn pentru construcţii.
    Formate şi alcătuiri.”
    STAS 469 “Ferestre din lemn pentru clădiri industriale. Ferestre simple, secţiuni” STAS 799
    “Ferestre şi uşi din lemn. Condiţii tehnice generale”
    B. 1.3. Siguranţa cu privire la deplasarea pe scări şi rampe
    STAS 2965 “Construcţii civile.
    Scări. Prescripţii generale de proiectare”
    B. 1.4. Siguranţa cu privire la iluminarea artificială
    STAS 1229485
    “Iluminatul artificial. Iluminatul de siguranţă în
    industrie” STAS 6646 “Iluminatul artificial. Condiţii speciale pentru
    iluminatul în clădiri civile.”
    STAS 6646 “Iluminatul artificial.
    Condiţii speciale pentru iluminatul în industrie” STAS 6646/1
    “Iluminatul artificial. Condiţii generale pentru iluminatul în
    construcţii civile şi industriale”
    R 11621 “Iluminatul artificial.
    Metoda de calcul a iluminării medii în clădiri”
    1 2 3
    B. 2.1. Siguranţa cu privire la deplasarea cu ascensorul
    B. 2.2. Siguranţa cu privire la deplasarea cu scara rulantă
    STAS 2456 “Ascensoare pentru clădiri. Ascensoare mici pentru
    materiale. Sarcini nominale şi dimensiuni principale”
    STAS 2455 “Ascensoare pentru clădiri. Ascensoare pentru spitale.
    Sarcini nominale şi dimensiuni principale.”
    STAS 2453 “Ascensoare pentru clădiri. Ascensoare pentru
    persoane. Sarcini nominale şi dimensiuni principale”
    STAS 2454 “Ascensoare pentru clădiri. Ascensoare de uz general
    pentru materiale sau materiale şi persoane. Sarcini nominale şi
    dimensiuni principale”
    STAS 2456 “Ascensoare pentru clădiri. Ascensoare mici pentru
    materiale. Sarcini nominale şi dimensiuni principale”
    STAS 2455 “Ascensoare pentru clădiri. Ascensoare pentru spitale.
    Sarcini nominale şi dimensiuni principale” STAS 2453
    “Ascensoare pentru clădiri.
    Ascensoare pentru persoane.
    Sarcini nominale şi dimensiuni principale”
    STAS 2454 “Ascensoare pentru clădiri. Ascensoare de uz general
    pentru materiale sau materiale şi persoane. Sarcini nominale şi dimensiuni principale”
    1 2 3
    P 92 “Normativ privind dotarea cu ascensoare a clădirilor de locuit, socialculturale, de turism şi administrative
    1SLGC”
    ST 011 “Specificaţie tehnică pentru certificarea de conformitate a
    Calităţii ascensoarelor de persoane”
    ST 012 “Specificaţie tehnică pentru certificarea de conformitate a
    Calităţii echipamentelor de ridicare, transport pe
    verticală pentru mărfuri”
    CPH 1 “Normativ pentru adaptarea construcţiilor şi locurilor publice
    La cerinţele persoanelor handicapate”
    STAS 6131 “Construcţii civile, industriale şi agricole. Înălţimi de siguranţă şi alcătuirea parapetelor”
    B. 3.1. Siguranţa cu privire la agresiuni provenite din instalaţii
    CPH 1 “Normativ pentru adaptarea construcţiilor şi locurilor publice la cerinţele persoanelor handicapate”
    I 5 ”
    Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de ventilare”
    1 2 3
    B. 4.1. Siguranţa cu privire la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente.
    B. 5.1. Siguranţa privind pătrunderea animalelor dăunătoare şi/sau insectelor
    B. 5.2. Siguranţa privind efracţia
    1 7 ”
    Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor cu tensiuni
    până Ia 1000 V”
    STAS 12604/5 “Protecţia împotriva electrocutării. Prescripţii de proiectare, execuţie şi verificare”
    I 18 “Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor interioare de telecomunicaţii din clădiri civile şi industriale”
    STAS 6131 “Construcţii civile, industriale şi agricole. înălţimi de siguranţă şi alcătuirea parapetelor”
    1 2 3
    B. 6.1. Siguranţa cu privire la suprafeţele de circulaţie
    B. 6.2. Siguranţa cu privire la echipamentele în mişcare
    B. 6.3. Siguranţa cu privire la echipamentele în timpul manevrării şi funcţionării
    B. 6.4. Siguranţa efectuării operaţiilor tehnologice
    C. 1. Riscul de incendiu
    C. 2. Rezistenta la foc
    C. 3. Preîntâmpinarea propagării
    incendiilor în funcţie de:
    a) degajările de fum, gaze
    fierbinţi şi produse nocive;
    b) etanşeitatea la fum şi flăcări;
    c) propagarea flăcărilor şi fumului;
    d) rezistenţa faţadelor şi acoperişurilor la propagarea
    focului;
    “Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor aprobate prin
    Ordinul Ministrului de interne, nr.775/25.07.1998.”
    “Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor” indicativ
    P 118;
    SR EN 54/1 ”
    Instalaţii de detecţie şi semnalizare”;
    STAS 1343/0 ”
    Alimentări cu apă.
    Determinarea cantităţilor de apă de alimentare. Prescripţii generale.”;
    “Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor” indicative P 118;
    “Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor de ventilare
    şi climatizare” indicative I 5;
    “Normativ de proiectare şi execuţie a sistemelor de alimentare cu gaze naturale” indicative I 6;
    1 2 3
    C. 4. Comportarea la foc
    C. 5. Stabilitatea la foc
    C. 6. Căi de acces, evacuare şi intervenţie
    STAS 1343/1 ”
    Alimentări cu apă.
    Determinarea cantităţilor de apă de alimentare pentru localităţi.”;
    STAS 1343/2 ”
    Alimentări cu apă.
    Determinarea cantităţilor de apă de alimentare pentru unităţi industriale.”; STAS 1343/3 ”
    Alimentări cu apă. Determinarea cantităţilor de apă de alimentare pentru unităţi zootehnice.”; STAS 1478 ”
    Instalaţii sanitare.
    Alimentarea cu apă la construcţii civile şi industriale. Prescripţii
    fundamentale de proiectare.”;
    STAS 2945 ”
    Construcţii civile.
    Scări. Prescripţii generale de proiectare.”;
    STAS R 12245 ”
    Instalaţii de stingere a incendiilor. Instalaţii de stingere cu aburi. Prescripţii de proiectare.”;
    STAS 12260 ”
    Instalaţii fixe de stingere cu apă pulverizată.
    Prescripţii de proiectare.”;
    “Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice
    cu tensiuni până la 1000 v.c.a. şi 1500 v.c.c.” indicativ
    1 7;
    “Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare”
    indicative I 9;
    “Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală” indicative I 13;
    “Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de telecomunicaţii din clădirile civile şi industriale” indicative I 18;
    “Normativ pentru proiectarea şi realizarea protecţiei construcţiilor împotriva trăsnetului” indicative I 20;
    STAS 11357 ”
    Măsuri de siguranţă contra incendiilor.
    Clasificarea materialelor şi elementelor de construcţii din punct de vedere al combustibilităţii”;
    1 2 3
    STAS 12507 ”
    Instalaţii fixe cu azot.
    Prescripţii de proiectare.”;
    STAS 12523 ”
    Instalaţii fixe cu pulbere.
    Prescripţii de proiectare.”;
    STAS 6647 ”
    Măsuri de siguranţă contra incendiilor. Elemente rezistente la foc
    pentru protecţia golurilor din pereţi şi planşee”;
    STAS 8844 ”
    Măsuri de siguranţă contra incendiilor. Uşi pe căi de evacuare.
    Măsuri împotriva trecerii fumului.”
    SREN 54/1 ”
    Instalaţii de detecţie şi semnalizare”;
    STAS 8790 ”
    Măsuri de siguranţă contra incendiilor. Determinarea puterii calorifice”;
    STAS 10903/2 ”
    Măsuri de protecţie contra incendiilor. Determinarea sarcinii termice în construcţii.”;
    STAS 7248 ”
    Măsuri de siguranţă contra incendiilor. Metoda de determinare a propagării
    flăcării pe suprafaţa materialelor combustibile folosite în construcţii”;
    STAS 8025 ”
    Materiale textile. Determinarea inflamabilităţii”; STAS 8558 ”
    Măsuri de siguranţă contra incendiilor. Determinarea incombustibilităţii materialelor de construcţii”;
    1 2 3
    SR ISO 61821
    “Protecţia împotiva incendiilor. Sistemul de stingere automată de tip sprinkler. Partea I.
    Prescripţii şi metode de încercare a sprinklerelor”;
    STAS 7771/1 ”
    Măsuri de siguranţă contra incendiilor. Determinarea rezistenţei la foc a elementelor de construcţii”
    STAS 7771/2 ”
    Măsuri de siguranţă contra incendiilor.
    Determinarea rezistenţei la foc şi a uşilor”;
    STAS 7771/3 ”
    Măsuri de siguranţă contra incendiilor. Determinarea rezistenţei la foc a ferestrelor”;
    SR CEI 60332 1

    Încercări ale cablurilor electrice supuse la foc.
    Partea I. Încercare efectuată pe un conductor sau cablu vertical izolat”;
    1 2 3
    SR CEI 60332 2

    Încercări ale cablurilor electrice supuse la foc.
    Partea 2. Încercare pe un conductor izolat subţire sau un cablu subţire, un conductor de cupru, în poziţie verticală”;
    SR CEI 60332 3

    Încercări ale cablurilor electrice supuse la foc.
    Partea
    3. Încercări pe mănunchiuri de cabluri”;
    STAS 12982 ”
    Metodă de verificare a combustibilităţii materialelor cu instalaţie verticală.”
    D. 1.1. Concentraţia de substanţe poluante
    • conţinutul de formaldehidă din aer provenit din materiale
    • conţinutul de monoxid de carbon
    • conţinutul de bioxid de carbon
    • conţinutul de substanţe toxice
    NP 008 “Normativ.privind igiena compoziţiei aerului în spaţii cu
    diverse destinaţii, în funcţie de activităţile desfăşurate, în regim de iarnă vară”
    STAS 10331
    “Puritatea acrului. Principii şi reguli generale de supraveghere a calităţii aerului”
    NP 008 “Normativ privind igiena compoziţiei aerului în spaţii cu
    diverse destinaţii, în funcţie de activităţile desfăşurate, în regim de iarnă vară”
    STAS 10331
    “Puritatea aerului. Principii şi reguli generale de supraveghere a calităţii aerului”
    1 2 3
    • conţinutul de vapori de apă
    • radioactivitatea conţinutului de radon 220 şi/sau radon 222 provenit din sol sau din materiale
    • conţinutul de pulberi
    • emisia de mirosuri dezagreabile
    provenite din materiale de construcţii
    D• .e 1m.i2s.iaCdeo
    nmciernotsruarţiia de
    oDx. i1g.e3n. Numărul minim al schimburilor de aer proaspăt,
    pentru diverse tipuri de încăperi, ce trebuie asigurat prin ventilare mecanică în încăperi sau ventilare naturală
    STAS 6648/1 “Instalaţii de ventilare şi climatizare. Calculul aporturilor de
    căldură din exterior. Prescripţii fundamentale”
    I 5. “Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de ventilare”
    1 2 3
    D. 2.1.Dotarea cu sisteme de alimentare cu apă potabilă
    1 9 ‘”Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare”
    1 9 “Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare”
    şi/ sau menajeră
    STAS 1795 “Instalaţii sanitare. “Ghid de proiectare instalaţii sanitare”
    D. 2.2. Program de distribuţie a apei reci şi calde
    D. 2.3. Temperatura de distribuţie a apei
    D. 2.4. Presiunea de distribuţie a apei la nivelul maxim superior al construcţiei
    D. 2.5. Compoziţia chimică bacteriologică a apei distribuite:
    potabilă;
    menajeră;
    industrială
    Canalizare interioară. Prescripţii fundamentale de proiectare”
    STAS 1343/0 “Alimentări cu apă.
    Determinarea cantităţilor de apă de alimentare. Prescripţii generale”
    STAS 1343/2 “Alimentări cu apă”.
    STAS 1343/3 “Alimentări cu apă.
    Determinarea cantităţilor de apă de alimentare pentru unităţi zootehnice”
    STAS urile de “Determinări” din grupa R 31 “Apă potabilă”
    D. 2.6. Repartiţia punctelor dc distribuţie a apei potabile
    1 P 96
    “Ghid pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de
    canalizare a apelor meteorice din clădiri civile, socialculturalc şi industriale”
    1 2 3
    D. 3.1. Indicele global de confort
    D. 3.2. Temperatura mediului interior ambiant
    D. 3.3. Umiditatea relativă a aerului interior
    D. 3.4. Viteza curenţilor de aer
    NP 200 “Instrucţiuni tehnice provizorii pentru proiectarea la
    stabilitate termică a elementelor de închidere ale clădirilor”
    STAS 1907/2 “Instalaţii de încălzire. Calculul necesarului de căldură. Temperaturi interioare de calcul”
    STAS 6472/6 “Proiectarea termotehnică a elementelor de construcţii cu
    punţi termice”
    STAS 1907/2 “Instalaţii de încălzire. Calculul necesarului de căldură. Temperaturi interioare de calcul”
    STAS 6472/3 “Fizica construcţiilor. Temiotehnica.
    Calculul termotehnic al elementelor de construcţii ale clădirilor”
    STAS 13149 “Fizica construcţiilor. Ambianţe termice moderate.
    D.3.5. Diferenţa maximă de temperatură între temperatura aerului interior şi temperatura medie ponderată a suprafeţelor interioare ale elementelor delimitatoare
    STAS 6472/7 “Fizica construcţiilor. Termotehnică.
    Calculul permeabilităţii la aer a materialelor şi elementelor de construcţii”
    STAS 6472/3 “Fizica
    construcţiilor. Termotehnică.
    Calculul termotehnic al elementelor de construcţii ale clădirilor”
    STAS 13149 “Fizica construcţiilor.
    Ambianţe termice moderate.
    Determinarea indicilor PMV şi PPD şi nivelurile de performanţă pentru ambiantă”
    Determinarea indicilor PMV şi PPD şi nivele de performanţă pentru ambianţă”
    SR EN 27726 “Ambianţe termice.
    Aparate şi metode de măsurare a mărimilor fizice”
    STAS 6472/6 “Fizica construcţiilor. Proiectarea termotehnică a elementelor de construcţii cu punţi termice”
    STAS 6472/11 “Fizica construcţiilor. Termotehnică.
    Determinarea permeabilităţii la aer a materialelor şi elementelor de construcţii”
    1 2 3
    D.3.6.Amplitudinea oscilaţiei temperaturii aerului interior în regim de iarnă şi de vară
    D.3.7. Asimetria temperaturii radiante faţă de un element plan,
    în direcţie verticală şi orizontală
    D.3.8. Diferenţa de temperatură a aerului pe verticală între nivelul
    corpului şi nivelul gleznelor
    D.3.9. Nivelul maxim al temperaturii în orice punct de pe suprafaţa interioară a inchiderilor exterioare, în condiţii normale de umiditate a aerului interior
    STAS 7462/4 “Fizica construcţiilor.
    Termotehnica. Comportarea elementelor de construcţie la difuzia vaporilor de apă.
    Prescripţii de calcul”
    STAS 6472/3 “Fizica construcţiilor.
    Termotehnica. Calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor
    (MSR
    386)”
    STAS 6472/7 “Fizica construcţiilor.
    Termotehnica. Calculul permeabilităţii la aer a materialelor şi elementelor
    De construcţii”
    STAS 6472/10 “Fizica construcţiilor.
    Termotehnica. Transferul termic la contactul cu pardoseala.
    Clasificare şi metoda de determinare.”
    1 2 3
    D.3.10. Nivelul maxim al umezirii materialelor componente ale structurii ca urmare a condensării vaporilor de apă în condiţii de ambianţe exterioare bine definite
    D.3.11. Evitarea acumulării progresive în interiorul elementelor de închidere, de la un an la altul a apei provenite din condens
    D.3.12. Rezistenţa la permeabilitate la aer
    (Ra) a structurii elementului de închidere
    D. 3. 13. Transferul de energie de la picior spre pardoseală, legat de senzaţia de rececald la contactul acestuia cu pardoseala
    1 2 3
    D. 4.1. Durata de însorire
    D. 4.2. Unghiul de incidenţă vertical al razelor solare directe în ziua de referinţă (21 februarie sau 21 octombrie)
    D. 4.3. Unghiul de incidenţă orizontal al razelor solare directe în ziua de referinţă (21 februarie sau 21 octombrie)
    D. 4.4. Evitarea fenomenului de orbire din iluminatul natural (însorire)
    D. 4.5. Factorul de uniformitate din iluminatul natural (însorirea)
    STAS 6472/2 “Fizica
    construcţiilor. Higrotermica.
    Parametri climatici exteriori”
    D. 5.1. Iluminatul natural
    • valoarea iluminării naturale minime (E) pentru iluminatul natural şi valoarea coeficientului iluminării naturale (e)
    STAS 6221 “Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice.
    Iluminatul natural al încăperilor.
    Prescripţii de calcul”
    STAS 6221 “Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice.
    Iluminatul natural al încăperilor.
    Prescripţii de calcul”
    1 2 3
    • factorii de umiditate din iluminatul natural (lateral, de sus sau combinat)
    • raportul între suprafaţa golurilor de lumină şi suprafaţa pardoselii din încăpere
    • dotarea cu dispozitive reglabile pentru ecranarea suprafeţelor vitrate exterioare la trecerea luminii naturale
    • puterea optică a sticlei utilizate pentru vitraje
    STAS 8313 “Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice.
    Iluminatul în clădiri şi în spaţiile exterioare. Metoda de măsurare a iluminării”
    D. 5.2. Iluminatul artificial
    • iluminarea medie pe toată suprafaţa planului de referinţă
    • factorul de uniformitate a iluminării
    • evitarea orbirii prin reflexie
    • raportul între valorile instantanee ale luminanţei maxime şi a luminanţei minime.
    CEI 598 “Corpuri de iluminat” STAS 8674/1 “Determinarea
    caracteristicilor fotometrice ale surselor de lumină”
    1 2 3
    D. 6.1. Nivel de zgomot (echivalent, maxim, de fond) provenit de la surse exterioare unităţii funcţionale considerate, precizat diferenţiat în funcţie de specificul unităţii funcţionale considerate şi de caracteristicile zonei construite în care se află amplasată clădirea.
    STAS 6156 “Acustica în construcţii.
    Protecţia împotiva zgomotului în construcţii civile şi social culturale.
    Limite admisibile şi parametri de izolare acustică”
    Norme Generale de Protecţie a Muncii
    STAS 6161/1…4 “Acustica în construcţii. Măsurarea nivelului de zgomot şi a capacităţii de izolare în construcţii civile”
    STAS 7150 “Acustica în construcţii. Măsurarea nivelului de zgomot în construcţii industriale”
    D. 6.2. Nivel de zgomot (echivalent, maxim, de fond) provenit de la surse interioare unităţii funcţionale considerate, precizat diferenţiat în
    funcţie de specificul unităţii funcţionale considerate şi de caracteristicile zonei construite în care se află amplasată clădirea.
    1 2 3
    D. 6.3. Durata de reverberaţie a sunetului întro încăpere considerată
    • gradul de încadrare a curbei duratei de reverberaţie în funcţie de frecvenţa sunetului în domeniul prescris
    • nivelul duratei maxime de reverberaţie în funcţie de frecvenţa sunetului
    STAS 9783/0 “Acustica în construcţii. Parametrii pentru proiectarea şi verificarea acustică a sălilor de audiţie publică.
    Clasificarea şi limite admisibile”.
    P 123 “Instrucţiuni tehnice privind proiectarea şi executarea sălilor de audiţie publică din punct de vedere acustic”
    STAS 6691 “Acustica în construcţii. Durata de reverberaţie în încăperile din clădiri. Metoda de determinare”
    STAS 9783/1 “Acustica în construcţii. Procentul de articulaţie (grad de inteligibilitate) în sălile de audiţie publică.
    Metode de determinare”
    STAS 9783/2 “Acustica în construcţii. Coeficientul de uniformitate în sălile de audiţie publică. Metoda de determinare”
    STAS 9783/3 “Acustica în construcţii. Indicele de difuzitate direcţională în sălile de audiţie publică. Metoda de determinare”
    D. 6.4. Gradul de inteligibilitate din încăperea considerată
    1 2 3
    D. 7.1. Prevederea pe elementele de construcţie
    (pereţi), de finisaje estetice, igienice, netede, netoxice etc.
    C 3 “Normativ pentru executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii” C 35
    “Normativ pentru alcătuirea şi executarea pardoselilor”
    NPO 13 “Ghid privind proiectarea, execuţia şi asigurarea calităţii pardoselilor la construcţii în care se desfăşoară activităţi de producţie” STAS 2043 “Lacuri şi vopsele. Determinarea puterii de acoperire
    (MSR
    8/84; 12/86)”
    D.7.2. Prevederea pe elementele de construcţie (pardoseli),
    de finisaje din materiale estetice, rezistente la acţiuni de curăţire mecanică şi/sau cu ajutorul apei
    GP 013 “Ghid privind proiectarea, execuţia şi asigurarea pardoselilor la construcţii”
    STAS 2313 “Lacuri şi vopsele.
    Determinarea rezistenţei peliculelor la lichide (MSR 8/82)”
    STAS 2851 “Lacuri şi vopsele.
    Determinarea rezistenţei peliculei la lovire”
    STAS 2875 “Lacuri şi vopsele.
    Determinarea uscării peliculei”
    STAS 3084 “Lacuri şi vopsele.
    Determinarea capacităţii de întindere” STAS 10219 “Lacurişi vopsele. Determinarea grosimii peliculei”
    1 2 3
    D.7.3.Prevederea pe elementele de construcţie (pardoseli),
    de finisaje din materiale rezistente la acţiunile agenţilor chimici/
    mecanici specifici anumitor procese industriale
    D. 8.1. Echiparea obiectelor sanitare cu dispozitive care să permită
    colectarea şi deversarea apelor uzate
    D.8.2. Evitarea mirosurilor dezagreabile provenite din apele uzate
    D.8.3. Evitarea prezenţei unor substanţe poluante la evacuarea apelor în emisar
    D.8.4. Evitarea riscului de amestec între apele uzate şi
    cele din sistemul de alimentare cu apă
    STAS 2560/3 “Construcţii civile industriale şi agrozootehnice.
    Pardoseli din piatră naturală sau artificială. Reguli şi metode de verificare”
    STAS 1846 “Canalizări exterioare. Determinarea debitelor
    de apă de canalizare. Prescripţii de proiectare” (STASuri din seria G 54)
    C 90 “Normativ pentru condiţiile de descărcare a apelor uzate în reţelele de canalizare a centrelor populate”
    “Ghid de proiectare instalaţii sanitare”.
    1 2 3
    D. 9.1. Dispozitive igienice de colectare a gunoaielor
    D. 9.2. Dispozitive de colectare a deşeurilor
    D. 9.3. Condiţii de evacuare în incinta casei
    D. 9.4. Prevederea de incineratoare pentru condiţii speciale
    E. 1.1. Coeficientul global de izolare termică “Gi”
    E. 1.2. Abaterea maximă a temperaturii normale de exploatare
    C 107 “Normativ pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de izolaţii termice la clădiri”
    C 107/2 “Normativ pentru calculul coeficientului global de izolare termică la clădiri cu altă destinaţie decât locuirea”
    E. 1.3. Posibilitatea contorizării consumurilor energetice
    C 107/2 “Normativ pentru calculul coeficientului global de izolare termică la clădiri cu altă destinaţie decât locuirea”
    STAS 6472/11 “Determinarea permeabilităţii la aer a elementelor şi materialelor de construcţii”
    E. 1.4. Asigurarea omogenităţii şi continuităţii termoizolatiei
    1 2 3
    E. 1.5. Rezistenţa la permeabilitate la aEe. r1 .6. Evitarea apariţiei condensului
    STAS 6472/7 “Calculul permeabilităţii la aer a elementelor şi materialelor de construcţii”
    E. 2.1. Etanşeitatea la (evitarea infiltrării) apa de ploaie
    • nivelul limită al presiunii de etanşeitate (valoarea maximă a presiunii statice a aerului) la care se asigură etanşeitatea la apă, în funcţie de înălţimea clădirii şi relieful închiderilor (clase de etanşeitate)
    • nivelul infiltraţiilor de apă spre interior, sub efectul ploii batante, însoţită de pulsaţii de vânt
    • absenţa stagnării apei pe închiderile exterioare, în cazul ploii batante şi asigurarea evacuării acesteia, fără debordări sau pierderi de apă prin reţeaua de scurgere
    C 112 “Normativ pentru proiectarea şi executarea hidroizolaţiilor din materiale bituminoase la lucrările de construcţii”
    C 37 “Normativ privind alcătuirea şi executarea învelitorilor la construcţii”
    C 112 “Normativ pentru proiectarea şi executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrările de construcţii”
    C 37 “Normativ privind alcătuirea şi executarea învelitorilor la construcţii”
    1 2 3
    E. 2.2. Etanşeitatea la ape subterane
    • nivelul limită de permeabilitate la apă sub efectul presiunii hidrostatice la nivelul ei cel mai ridicat ce poate apare în cursul utilizării clădirii
    • nivelul limită al înălţimii de ridicare a apei de infiltraţie.prin capilaritatc în pereţii subsolului
    E. 2.3. Etanşeitatea la zăpadă
    F. 1.1. Indicele de izolare la zgomot aerian IA (Rw ) corespunzător pereţilor exteriori ai unei unităţi funcţionale, considerate, precizat în funcţie de destinaţia încăperii ce se protejează faţă de zgomotul
    exterior şi caracteristicile acustice ale mediului ambiant
    C 125 “Normativ privind proiectarea şi execuţia măsurilor
    de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri”
    P 121 “Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea
    măsurilor de protecţie acustică şi antivibratilă la construcţii industriale”
    STAS 10009 “Acustica în construcţii. Acustica urbană.
    Limite admisibile ale nivelului de zgomot urban”
    STAS 6161/1…4 “Acustica în construcţii. Măsurarea nivelului de zgomot şi a capacităţii de izolare”
    1 2 3
    F. 1.2. Indicele de izolare la zgomot aerian IA (Rw ) corespunzător elementelor de construcţii (pereţi, planşee) dintre unităţile funcţionale considerate, precizat în funcţie de destinaţia unităţilor funcţionale respective
    F. 1.3. Indicele de izolare la zgomot de impact lA (Mw ) corespunzător planşeului, precizat în funcţie de destinaţia unităţilor funcţionale considerate
    P 122 “Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea măsurilor de izolare
    fonică la clădiri civile, socialculturale şi tehnicoadministrative”
    P 123 “Instrucţiuni tehnice privind proiectarea şi executarea sălilor de
    Audiţie publică din punct de vedere acustic”
    NP 002 “Cerinţe esenţiale.
    Normativ pentru proiectarea sălilor ele audiţie publică”
    NP 006 “Normativ de proiectare a
    STAS 10046/1 “Acustica construcţiilor. Determinarea coeficientului de absorbţie acustică al materialelor prin metoda camerei de reverberaţie”
    STAS 12203/1 “Acustica în construcţii. Determinarea nivelului de putere acustică în camerele anecoice şi semianecoice. Metoda de determinare”
    F. 1.4. Îmbunătăţirea izolării la zgomot de impact ΔIi (ΔMw) corespunzătoare pardoselilor, precizate în funcţie de destinaţia unităţilor funcţionale considerate.
    F. 2.1.Tăria maximă a vibraţiilor sub acţiunea forţelor exterioare şi a celor provenite din exploatarea încăperilor, determinat pe utilizator; Av
    x,y ; Av
    z
    P 121 “Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea măsurilor de protecţie acustică şi antivibratilă la construcţii industriale”
    P 121 “Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea măsurilor de protecţie acustică şi antivibratilă la construcţii industriale”
    1 2 3
    F. 2.2. Tăria maximă a vibraţiilor sub acţiunea acceleraţiilor şi deceleraţiilor determinate pe elemente de construcţii:
    uşi, ferestre, geamuri montate în uşi şi ferestre; Av
    x,y ;
    pereţi interiori; Av
    x,y ;
    planşee, scări, rampe: Av
    x,y ;
    Av
    z
    F. 2.3. Tăria maximă a vibraţiilor sub acţiunea acceleraţiilor şi deceleraţiilor determinate pe instalaţii mecanizate de transport personae (ascensoare, scări rulante escalatoare etc.)
    STAS 12025/2 “Acustica în construcţii.
    Efectele vibraţiilor produse de traficul rutier asupra clădirilor sau părţilor de clădire. Limite admisibile”
    STAS 12025/1 “Acustica în construcţii.
    Efectele vibraţiilor produse de traficul rutier asupra clădirilor sau părţilor de clădire. Metode de măsurare”
    CUPRINS
    1. PREVEDERI GENERALE
    1.1.OBIECT
    1.2.DOMENIU ŞI CONDIŢII DE APLICARE
    1.3.REFERINŢE
    1.4.TERMINOLOGIE
    2. DATE DE BAZĂ PRIVIND DETALIEREA CONŢINUTULUI CERINŢELOR
    STABILITE PRIN LEGEA 10/1995
    3. MODUL DE PREZENTARE A REGLEMENTĂRILOR
    ANEXA I
    Destinaţii (funcţiuni) ale clădirilor şi tipuri specifice de clădiri ce fac obiectul prezentului normativ
    ANEXA II
    Niveluri de structurare pentru clădire
    ANEXA III
    Recomandări privind reglementările tehnice aplicabile la proiectareverificare şi reglementări tehnice privind metode de determinare a performanţelor la recepţia şi/sau expertizarea construcţiilor

    ►→ HOME (conţinut site-uri)
    ► → LEGISLAŢIE

    Please contact the author for suggestions or further informations: architects.co@gmail.com;
    falldraw
    home
    table of content
    all sites

    MORE INFORMATION ON MY OTHER SITES:

    architecture, literature, essays, philosophy, biographies
    ►→ united architects;
    ►→ united architects – legislaţie;
    ►→ united architects – legislaţie 2;
    ►→ united architects – legislaţie 3;
    ►→ united architects – legislaţie 4;
    ►→ united architects – essays;
    ►→ united architects – writings;
    ►→ united architects – biographies;
    ►→ united arhitects – great architects;
    ►→ united architects music;
    ►→ united architects – poetry;
    ►→ united architects – art;
    ►→ united architects – essays, philosophy;
    (and counting)

    (motor căutare: case tipizate, proiect, arhitectura, iasi, proiectare, schite, planuri, locuinte, civile, case, iaşi, arhitect, inginer, structură, rezistenta, lemn, căutare: proiect, arhitectura, iasi, proiectare, schite, planuri, locuinte, civile, case, iaşi, arhitect, inginer, structură, rezistenta, lemn, casă, proiect, planuri, schiţă, structurist, instalator, proiectant, locuinţă, cărămidă, blocuri ceramice, goluri, verticale, orizontale, cortină, b.a. beton armat, lemn, panouri, prefabricate, sandwich, stratificat, hală, spaţiu comercial, servicii, vacanţă, pensiune, cabană, hotel, sediu, bisericească, bar, spălătorie, fermă, seră, agricolă, fezabilitate, magazin, servicii, ridicare topo, topometrică, topografică, cadastru, studiu geo, geotehnic, expertiză, instalaţii, electrice, sanitare, termice, amenajare, design, mobilare, echipare, echipamente, demolare, mansardare, extindere, aviz, autorizaţie, documentaţie, memoriu, parte, scrisă, desenată, faza, dde. detalii, pac, primărie, regie, urbanism, general, zonal, inspecţie, firmă, birou, caut) (prahova, ploieşti, iaşi, paşcani, dolj, craiova, constanţa, mangalia, bacău, cluj, suceava, vatra dornei, câmpulung, timiş, timişoara, argeş, piteşti, galaţi, bihor, oradea, braşov, mureş, neamţ, dâmboviţa, maramureş, baia, satu mare, buzău, olt, hunedoara, arad, vaslui, bârlad, botoşani, teleorman, sibiu, vâlcea, vrancea, gorj, alba, brăila, satu mare, caraş-severin, harghita, călăraşi, bistriţa-năsăud, mehedinţi, ilfov, giurgiu, ialomiţa, tulcea, sălaj, covasna)
    free counters

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s